Telegrafic. Fapte și tendințe

Bulgaria. Conservatorii se mențin

Formațiunea conservatoare GERB a cîștigat mai clar decît se aștepta alegerile legislative din 26 martie. Rezultatele oficiale după numărarea a peste 95% din voturi arată că partidul premierului Boiko Borisov, GERB, a obținut 32,6% din voturi și 96 din cei 240 de aleși, mai mulți decât în parlamentul actual (84).

Socialiștii, PSB, care au obținut circa 27% din voturi (79 de mandate), și-au crescut de peste două ori numărul parlamentarilor, însă nu au reușit să îi înlăture de la putere pe conservatori, care domină scena politică din 2009.

Sondajele de opinie arătau că cele două partide au șanse egale la urne.

Dar să vedem ce a decis victoria GERB, conform mai multor analiști politici.

„Socialiștii s-au prezentat ca partid care aduce schimbarea, însă au exagerat prezentându-se ca o alternativă la statu-quo în politica externă și promițând o apropiere de Rusia”, crede politologul Ognian Mintcev, citat de Agerpres.

„Au stârnit teamă”, spune la rîndul său analistul Andrei Raitcev.

În schimb, „Borisov a mers pe ideea de a oferi garanții de calm și a adoptat rolul de unificator și de conciliator”, afirmă politologul Haralan Alexandrov. El mai crede că, de fapt, Borisov nu a obținut un vot de adeziune, doar a fost susținut persoane  ce ”nu doresc să-i vadă pe socialiști ajunși la putere”.

Viitorul guvern riscă însă să fie unul nu foarte stabil, deoarece pentru a obține o majoritate, GERB trebuie să negocieze formarea unei coaliții de guvernare. Opțiunile nu sunt foarte multe.

A treia poziție la urne (cu 9,1% din voturi și 27 de mandate) a fost obținută de coaliția naționalistă ”Patrioții Uniți”, ostilă imigranților, musulmanilor și romilor. Aceasta pare un partener inevitabil pentru GERB, naționaliștii susținînd și fostul guvern al lui Borisov, chiar dacă nu au făcut parte din coaliție.

În schimb, Boiko Borisov nu vrea să se alieze cu MDL, partid istoric al minorității musulmane — în principal turcă — din Bulgaria, care se află aproape la egalitate cu naționaliștii (8,9%, 26 de mandate). Totuși, Borisov nu exclude un sprijin parlamentar ocazional din partea MDL, care are însă o reputație proastă din cauza implicării anumitor deputați ai săi în cazuri de corupție.

MDL s-a exprimat împotriva politicilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, în timp ce un nou partid, DOST, este susținut de Ankara. DOST a obținut 3% din voturi, insuficiente pentru a intra în parlament, însă sunt așteptate în continuare rezultatele votului din Turcia al persoanelor care au și cetățenie bulgară.

Un partid populist, Volia (4,11% și 12 mandate), este un alt potențial partener de guvernare, dacă la finalul numărării voturilor se va menține deasupra pragului electoral de 4% pentru intrarea în parlament.

 

Foto: Chris Barbalis / Unsplash

Moldova. Est — Vest

Guvernul de la Chișinău are în continuare o opțiune europeană, a fost ideea transmisă de premierul moldovean Pavel Filip în timpul întîlnirii cu omologul său român, Sorin Grindeanu, desfășurată săptămîna trecută la Piatra Neamț.

„Republica Moldova este țară cu regim parlamentar de guvernare. Pîrghiile de conducere sunt în mîinile Guvernului și Parlamentului. Proiectul nostru de țară este lîngă România, în UE”, a spus Filip.

„România își dorește o ancorare politică, strategică, dar și fizică a Republicii Moldova în spațiul european. Trebuie accelerate procesele de reforme și consolidat parcursul european”, a spus la rîndul său Sorin Grindeanu. „Asistența din partea României va continua să fie determinată de ritmul și ireversibilitatea reformelor structurale pe care vi le-ați asumat”, a adăugat el.

În același timp, președintele Igor Dodon rămîne consecvent politicilor sale de afirmare a unei identități moldovenești și de apropiere de Rusia. Într-un interviu pentru postul de televiziune Rossia 24, Dodon s-a pronunțat pentru obligativitatea studierii limbii ruse în școlile din Moldova.

„Sunt de părere că trebuie să reîntoarcem studierea obligatorie a limbii ruse în școală. Acum doi-trei ani, învățarea acestei limbi a devenit opțională. Pentru aceasta, este necesar de a schimba programele școlare”, a declarat Igor Dodon, potrivit căruia 90% dintre cetățenii moldoveni vorbesc limba rusă.

În prezent, în Republica Moldova limba rusă are statut de limba de comunicare interetnică. Pe de altă parte, la scurt timp după învestirea în funcţie, preşedintele Dodon a schimbat limba română în „limba moldovenească” pe site-ul Preşedinţiei.

Rusia. Militar & Marea Neagră

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat pe 28 martie că patrulele navelor americane din Marea Neagră reprezintă o potenţială ameninţare la adresa securităţii ţării, pentru că nu există informaţii despre rachetele pe care aceste ambarcaţiuni ar putea să le aibă în dotare, transmite agenția Sputnik.

Patrularea mărilor Neagră și Baltică de către navele SUA reprezintă o amenințare la adresa instalațiilor (militare) din partea europeană a Rusiei, deoarece există o incertitudine în privința muniției cu care sunt încărcate în prezent lansatoarele, a declarat generalul Viktor Poznihir, de la Statului Major al armatei ruse, la o conferință dedicată dezarmării ce are loc la Geneva.

”Crucișătoarele și distrugătoarele americane, echipate cu sisteme antirachetă, transportă și rachete de croaziera Tomahawk, cu o rază de acțiune de până la 2.500 km”, a indicat el, adăugând că, practic, pe aceste nave ar putea fi desfășurate peste 1.000 de rachete de croazieră. În acest context, generalul rus și-a exprimat îngrijorarea că instalațiile antirachetă din România și Polonia ar putea fi încărcate, pe ascuns și într-un timp foarte scurt, cu rachete Tomahawk, ceea ce ar pune în pericol „întreaga partea europeană a Rusiei”.

Rusia are de trei ani o flotă maritimă pentru Marea Neagră, care este bazată în Sevastopol după anexarea peninsulei Crimeea.

Pe de altă parte, ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a participat pe 26 martie la Conferința anuală a Comitetului Americano-Israelian pentru Activități Politice și a avut o intervenție în cadrul panelului ”Relațiile cu Rusia: Moscova și Orientul Mijlociu”, informează Ambasada României la Washington.

Maior a subliniat, în cursul intervenției sale, importanța Mării Negre ca punct de articulare al proiecției de putere a Rusiei atît pe flancul estic al NATO, cît și în Mediterana de Est. În context, George Cristian Maior, a semnalat necesitatea unei abordări integrate pentru combaterea întregului spectru al riscurilor de securitate — convenționale și neconvenționale — subsumate unei viziuni strategice corespunzătoare noului context geopolitic. De asemenea, a punctat contribuția României la aceste demersuri, inclusiv prin alocarea a 2% din PIB bugetului apărării.

 

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.