Turcia. Gata de Erdogancrație?

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a repurtat o victorie destul de strînsă la refrendumul din 16 aprilie privind extinderea prerogativelor sale, fapt ce îi va permite să preia acum și atribuțiile șefului guvernului. Opoziția, care îl acuză de derive autoritare, susţine că votul a fost fraudat. Se anunță vremuri de instabilitate în Turcia.

Foto: ABC

Luni, după numărarea a circa 99,45% din buletinele de vot, 51,37% dintre cei prezenți duminică la urne s-au pronunțat pentru transformarea Turciei într-o republică prezidențială, relatează agențiile de presă. 600.000 de buletine de vot mai urmează a fi evaluate, conform datelor Comisiei Electorale de la Ankara. Rezultatul definitiv va fi dat publicității in decurs de 11 zile.

A fost euforie în tabăra învingătorilor. „Împreună cu poporul am înfăptuit cea mai importantă reformă din istoria noastră”, a spus duminică, la reședința sa din Istanbul, președintele Erdogan care a adăugat că e vorba de o „decizie istorică” a electoratului. Ieșind in stradă, întâmpinat de o mulțime de susținători, președintele Turciei le-a spus că dorește cât de curând reintroducerea pedepsei capitale. Dacă nu va dispune de sprijinul necesar în Parlamentul, a adăugat Erdogan, va organiza un nou referendum pe această temă. Șeful guvernului turc, Binali Yildirim, a declarat la Ankara: „Suntem o națiune”. În opinia sa, la referendum nu s-au înregistrat perdanți. „De cîștigat, a cîștigat Turcia și poporul meu ales. A sosit timpul să fim uniți.”

Opoziția vorbește însă de manipulare. Principala formațiune turcă de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), a cerut luni anularea referendumului și a anunțat totodată că intenționează să se adreseze inclusiv Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), transmite agenția Reuters. Vicepreședintele CHP, Bulent Tezcan, a susținut că partidul său a primit din multe regiuni ale Turciei sesizări despre cazuri în care oameni nu au putut vota ori despre buletine de vot numărate în secret. El a calificat de asemenea drept ilegală decizia Înaltei Comisii Electorale de a accepta buletinele de vot pe care oficialii din secțiile de votare nu au aplicat o ștampilă obligatorie. Și formațiunea prokurdă HDP a anunțat că va contesta rezultatul a două treimi din buletinele de vot. HDP spune că deține informații, potrivit cărora 3-4 procente din voturi au fost manipulate. La Istanbul mii de oameni au ieșit in stradă, in cartierele Kadiköy si Besiktas, prin tradiție antiguvernamentale.

Reacții (destul de) critice din partea Germaniei. Cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut luni președintelui turc să înceapă ”un dialog respectuos” cu toate partidele politice după rezultatul referendumului. ”Guvernul (german) așteaptă ca guvernul turc, după o companie electorală dură, să caute acum un dialog cu toate forțele politice și în societate”, a menționat șefa guvernului de la Berlin într-o scurtă declarație comună dată împreună cu ministrul ei de externe, Sigmar Gabriel. În respectiva declarației se mai arată că Germania ”a luat act” de rezultatul preliminar al referendumului din Turcia, că guvernul german „respectă dreptul turcilor de a-și decide Constituția”, dar Merkel amintește totuși ”serioasele îndoieli” exprimate de Consiliul Europei și de OSCE în privința desfășurării referendumului.

Pe de altă parte, Angela Merkel a cerut să fie inițiate cu Ankara ”discuții politice cît mai repede posibil (…), atât la nivel bilateral cât și între instituțiile europene și Turcia”.

Înaintea emiterii acestei declarații, unii politicieni germani cu cerut sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrărilor de armament către această țară, precum și retragerea soldaților germani aflați la baza de la Incirlik.

Posibile consecințe. Rezultatul strîns al referendumului arată o societate turcă profund divizată. Aceasta presupune o mare responsabilitate pentru liderii turci și pentru președintele Erdogan personal.

Chiar dacă nu are (încă) anvergura unui dictaturi, regimul de la Ankara – personalizat de președintele Recep Tayyip Erdogan – este indiscutabil unul autoritarist. Aprobarea modificărilor constituționale consfințește tendința de alunecare spre o Turcie anti-liberală, naționalistă, cu un regim autoritarist. A crescut riscul ca islamo-naționalismul primitiv și agresiv să înlocuiască în Turcia laicitatea și valorile europene ale democrației și statului de drept.

Turcia este un membru important al NATO și, cel puțin pe moment, nu există motive serioase că aceasta își va schimba atitudinea față de Alianță. Însă, după cum avertizează unii analiști, regimul lui Erdogan are la dispoziție un alt fel de ”buton nuclear” care poate pune în pericol securitatea Europei: lăsarea refugiaţilor sirieni şi irakieni din Turcia să vină către Europa.