Despre propagandă în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova sunt supuși unei propaganda duble, externă – care vine în special dinspre Rusia -, dar și internă, de la media controlate politic. România nu poate oferi alternative presiunii mediatice de la Moscova, consideră experții.

Foto: Tracy Thomas / Unsplash

În cei peste 25 de ani de la declararea independenței de stat, cetățenii Republicii Moldova au fost supuși continuu propagandei venite dinspre Federația Rusă. Presiunea s-a agravat după ce, în anul 2009, la guvernare a venit o coaliție pro-europeană care și-a declarat intenția de a se asocial și ulterior de a adera la Uniunea Europeană.

Analiștii constată că propaganda a devenit unul dintre instrumentele preferate ale Moscovei atunci când vine vorba despre atingerea unor obiective diplomatice.

„Tot mai des, în spațiul public auzim sintagme care includ conceptul de propagandă. De asemenea, acest concept este des folosit și atunci când se discută despre obiectivele diplomatice ale Federației Ruse. Întreaga lume pare a fi guvernată de propagandă, de agende ascunse ale unor actori statali care doresc să își atingă propriile ținte sau obiective”, susține expertul în propagandă, Mădălin Sârbu.

Profesorul rus Iurii Fiodorov, specialist în științe militare și politică internațională, definește propaganda ca pe un element al „războiului hibrid” pe care administrația de la Moscova o duce contra fostelor republici sovietice.

„În actualul context internațional, Federația Rusă pare să folosească intens propaganda ca mijloc de atingere a unor obiective diplomatice pe care, pentru moment, nu le verbalizează, nu și le asumă, dar care servesc intereselor sale geopolitice. Republica Moldova este un exemplu în acest sens. Aparent, Federația Rusă nu are niciun obiectiv dar, în realitate, folosind diverse canale ale mass-media, ocupă agenda publică cu pseudo-subiecte generând dezbateri care au drept obiectiv deturnarea de la parcursul european al țării”, a subliniat Mădălin Sârbu.

Hanna Shelest, editor-șef al revistei „Ukraine-Analytica” a declarat pentru Sinopsis că propaganda rusă a fost unul dintre cele mai importante instrumente care a facilitat declanșarea conflictului din Donbas, urmat de invazia militară mascată a trupelor ruse în Crimeea.

„Războiul informațional a devenit o armă foarte puternică și eficientă. Zvonurile se răspândesc foarte rapid, panica la fel se răspândește cu o viteză uluitoare, iar dezinformarea devine foarte eficientă. Când omului îi este frică de ceva, el devine irațional, de aceea războiul informațional are menirea de a semăna frică, acceptarea dușmanului  – atunci când populația începe a compătimi agresorul, nu propria țară sau propriul popor”, spune Shelest.

Experții spun într-un glas că în tot acest război informațional purtat de Federația Rusă, Uniunea Europeană și NATO par să nu aibă capacitatea de a oferi un răspuns pe măsură.

„Federația Rusă reușește, abil, să evite eventualele explicații pentru propriile acțiuni și se victimizează solicitând chiar compensații pentru acuzele aduse. Dacă ne uităm în istoria recentă, observăm faptul că în anexarea ilegală a Crimeii, cu încălcarea tuturor normelor dreptului internațional, Federația Rusă nu numai că nu a oferit explicații plauzibile, dar s-a victimizat, invocând diverse motivații istorice care nu pot explica demersul său”, a mai adăugat Mădălin Sârbu.

Situația Republicii Moldova este și mai complicată în contextul în care spațiul mediatic este dominat în proporție de circa 90% de conținut rusesc, la care se adaugă și dezinformările posturilor locale controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, lider și al Partidului Democrat. Plahotniuc controlează patru canale de televiziune, dintre care două au acoperire națională, iar postul ”Prime” retrasnmite postul public de televiziune din Federația Rusă, Pervâi Kanal.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău, Petru Macovei declară că interesele Rusiei au fost promovate mereu în spațiul mediatic de la Chișinău.

„Republica Moldova este o victimă tradițională a influenței ruse, pe toate segmentele, inclusiv pe domeniul de mass-media. Din păcate, țara noastră după declararea independenței nu s-a ocupat absolut deloc de asigurarea spațiului său informațional. Populația din Moldova este supusă manipulării din Federația Rusă în special în ceea ce ține de situația din Ucraina, de criza migranților și de chestiuni legate de Brexit. Aceste subiecte sunt servite publicului moldovean drept sfârșitul Uniunii Europene”, a mai spus Petru Macovei.

Expertul de la Chișinău spune că situația devine și mai gravă atunci când propaganda externă se suprapune cu manipulările interne generate de posturile de televiziune controlate politic.

„Bieții cetățeni moldoveni sunt supuși spălării de creier, atât din exterior cât și din interior. Din păcate, autoritățile nu fac nimic pentru a rezolva situația, deoarece ei au propriile interese”, a mai adăugat directorul executiv API, Petru Macovei.

Abia la sfârșitul lunii martie a acestui an Parlamentul de la Chișinău a votat o modificare a Codului Audiovizualului. Documentul prevede că radiodifuzorii vor fi obligaţi să difuzeze cel puţin 30% de content local în prime time, între orele 18.00 şi 24.00. Totodată, au fost incluse și amendamente ce interzic unei persoane să dețină mai mult de două posturi de radio și două de televiziune.

Petru Macovei subliniază faptul că nici presa din România, cu mici excepții, nu poate oferi acum o soluție pentru publicul din Republica Moldova. Totuși, expertul moldovean a subliniat faptul că instituțiile din România sunt mult mai abile în ceea ce privește contracararea propagandei externe și aplică amenzi celor care manipulează evident pe plan intern.

Sinopsis
Constantin Uzdriș

Este jurnalist, din Chișinău. El a participat la programul ”Reporting Security in the Black Sea Area”, derulat de Asociația de Investigații Media în Balcani – BIRN România, cu sprijin financiar din partea Black Sea Trust Fund.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.