Ucraina a deschis o ”ușă simbolică”

Din 11 iunie, cetățenii Ucrainei pot călători liber în țările Uniunii Europene, eveniment care a fost marcat cu fast în marile orașe ale țării. Totodată, Kievul a stabilită că integrarea în NATO este acum un obiectiv prioritar al politicii sale externe.

Mergeți, mergeți către Europa. Dar nu uitați să vă întoarceți acasă, pentru că nu e niciun loc mai frumos decît Ucraina”. Așa i-a îndemnat Ruslana – cunoscuta cîntăreață de muzică pop ce în 2004 a cîștigat Eurovision cu un cîntec inspirat din tradiția huțulă – pe miile de oameni ce s-au strîns sîmbătă seara în piața centrală din Kiev, pentru a se bucura de concerte gratis și, mai ales, pentru a număra împreună ultimele clipe de dinainte de miezul nopții. Asta pentru că, de la prima oră a zilei de 11 iunie, ucrainenii pot să călătorească liber în 30 de țări ale Uniunii Europene și ale spațiului Schengen.

Pe scena unde s-au perindat mulți alți artiști și oficiali a ajuns la un moment dat și președintele Petro Poroșenco, care a spus că acest lucru înseamnă o despărțire ireversibilă de Rusia. ”De azi, orice ucrainean poate să bea o cafea bună la Bratislava, să ajungă cu o cursă low-cost la Varșovia ori să viziteze opera din Viena”, a spus Poroșenco, care a citat chiar și din Lermontov: ”Adio, nespălat imperiu / Rusie de satrapi şi robi”. (poezia integrală poate fi citită aici).

A doua zi, președintele Poroșenko, alături de omologul său slovac, Andrej Kiska, a participat la inaugurarea unei „uși simbolice” la granița dintre cele două țări. „Dragi vecini, bine ați venit în Europa!”, a declarat președintele Slovaciei, care a îndemnat Kievul să nu se oprească de pe drumul reformelor.

În primele ore după ridicarea vizelor, sute de cetățeni ucraineni au trecut granița în țări membre ale UE, printre care și România. Cei care au pașapoarte biometrice pot rămâne pe teritoriul unui stat UE fără a avea obligația de a deține viză, pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Ei trebuie să prezinte totuși documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea.

Chiar dacă nu toți cetățenii ucraineni au posibilitatea materială de a călători liber, acest lucru are o importanță simbolică pentru foarte mulți dintre ei, îndeosebi tineri. Tot la nivel simbolic, acum pașaportul ucrainean este mai ”tare” decît cel rusesc, deoarece ucrainenii pot călători fără viză în 109 țări, în timp ce rușii au acces doar în 106. (Aveți aici un clasament al celor mai ”puternice” pașapoarte).

Pe de altă parte, Ucraina a luat săptămîna trecută o decizie care se încadrează în efortul general al țării de ruperea de Rusia și apropierea de Occident. Astfel, pe 8 iunie, Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat o lege care stabilește integrarea Ucrainei în NATO drept una dintre prioritățile de politică externă ale țării, după ce guvernul de la Kiev a renunțat în urmă cu trei ani la statutul de neutralitate militară al Ucrainei.

Proiectul de lege, care pune bazele convergenței Ucrainei cu țările membre ale Alianței Nord-Atlantice, a fost aprobat cu votul a 276 de deputați din totalul de 450.

”În sfîrșit, Rada Supremă a avut curajul să reia calea aderării la NATO fără niciun fel de scuze legate de nevoia de a îndeplini criteriile” necesare în cadrul acestui demers, a declarat în timpul sesiunii plenare deputatul Boris Tarasiuk din Batkivșcina (Patria, partidul fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko).

Statutul de neutralitate adoptat de Ucraina în timpul fostului președinte Victor Ianukovici, înlăturat de la putere, ”s-a dovedit ineficient în garantarea securității statului în fața presiunilor și agresiunii externe”, se menționează în textul proiectului de lege, într-o aluzie la Rusia.

Autoritățile de la Kiev spun că vecinul lor de la est este ”un stat agresor” care îi sprijină cu arme, bani și trupe pe rebelii separatiști care controlează ample teritorii în regiunile din estul țării, Donețk și Lugansk, care se învecinează cu Rusia.

”Politica de neutralitate s-a dovedit a fi o trădare, deoarece câtă vreme a fost în vigoare, sistemul nostru de securitate și apărare a fost distrus”, a scris pe contul ei de Facebook deputata Irina Friz, coautoare a proiectului de lege.

Ucraina a renunțat în decembrie 2014 la statutul său de nealiniere militară, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea rebeliunii proruse din estul țării. Totuși, în ciuda dorinței guvernului ucrainean, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și mai multe țări membre ale organizației au exclus integrarea rapidă a Ucrainei în Alianță. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a dat asigurări că autoritățile ucrainene vor organiza un referendum pentru a întreba populația dacă este de acord cu aderarea țării la NATO.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.