Amestecul Rusiei în Balcani: ‘o problemă de cerere și ofertă’

Concluziile unei investigații care dezvăluie detaliile implicării Rusiei – în mod direct sau via Belgrad și Sofia – în criza politică din Macedonia sunt susținute de analiști regionali, dar minimalizate de politicienii locali.

Foto: Ant Rozetski – Unsplash

Publicarea unei investigații de presă, ce dezvăluie documente ale serviciilor de contraspionaj macedonene indicând implicarea activă a agenților și diplomaților în politica țării, în vederea izolării ei de influența occidentală, a dat naștere unei dezbateri aprinse printre observatorii politici din Macedonia și cei din Balcani.

Potrivit investigației, publicate pe 2 iunie de către Organized Crime and Corruption Reporting Project, NOVA TV și Crime and Corruption Reporting Network, activitățile de spionaj ale Rusiei  au fost desfășurate de trei agenți ai Serviciului de Informații Externe, SVR, supervizați de un centru din capitala Serbiei.

Raportul mai susține că patru agenți ai Agenției Principale Militare de Informații, GRU,  au fost de asemenea implicați și coordonați din capitala Bulgariei. Ministrul de externe rus a respins acuzațiile trei zile mai tîrziu, considerându-le „nimic altceva decât o încercare nefericită de a găsi un vinovat pentru criza profundă a statului macedonean’’.

În aceeași zi, ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, a negat că ar deține vreo informație concretă despre un război indirect al Rusiei în regiune, dar, în același timp, a admis că există „informații despre astfel de influențe și știri false”.

Influența occidentală și cea rusească

Totuși, raportul nu reprezintă o supriză pentru cei mai mulți experți din regiune, ținând cont de frecventa intervenție politică, diplomatică și de spionaj a diverselor forțe politice regionale și globale în zona Balcanilor.

„Principala problemă a întregii regiuni o reprezintă marea corupție politică și administrativă, ceea ce creează posibilitatea interferențelor – străine și naționale – ale oligarhilor, ale crimei organizate etc”, spune Ruslan Stefanov, director al programului economic al Centrului pentru Studiul Democrației, din Sofia. Stefanov este co-autor al studiului – Kremlin Playbook – raport asupra influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est, publicat în 2016.

El a explicat că direcționarea influenței rusești prin Bulgaria, după cum sugerează documentele de contraspionaj  macedonene, este firească odată ce semnificația economică a Sofiei pentru Macedonia a crescut de când Bulgaria i-a devenit cel mai apropiat stat din Uniunea Europeană.

Mai mult, Stefanov a subliniat că studiul Kremlin Playbook indică faptul că, în Europa Centrală și de Est, Bulgaria este țara în care Rusia are cele mai mari interese atât din punct de vedere al influenței politice, cât și economice.

Potrivit studiului Kremlin Playbook, Rusia a creat ‘o rețea secretă  de dominație” în Europa Centrală și de Est, prin care influențează procesul decizional. Experții afirmă că pătrunderea intereselor politice și economice ale Rusiei este atât de puternică în unele țări, precum Bulgaria, încât se poate vorbi de ”stat-captiv”

Ilian Vassilev, specialist în analiza riscului la Centrul de Studii Balcanice și ale Mării Negre și fost ambasador al Bulgariei la Moscova, afirmă și el că interferența Rusiei, așa cum rezultă din documentele de spionaj din Macedonia, se manifestă la același nivel și în Muntenegru, Serbia și Bulgaria.

”Activitățile (rusești) sunt desfășurate atât de reprezentanții Serviciului de Informații Externe, SVR, cât și de Direcția Principală de Informații, GRU, prin intermediul reprezentanțelor  diplomatice și ale mediului de afaceri”, a spus el.

Vassilev afirmă că, în prezent, în parlamentul de la Sofia niciun partid nu se opune eficient intereselor rusești.

Formațiunea de centru-dreapta a lui Boiko Borisov, Cetățenii pentru Dezvoltarea  Europeană a Bulgariei, s-a opus prezenței unei flote NATO în Marea Neagră și a susținut proiectele energetice ale Rusiei. Partidul Socialist Bulgar a fost acuzat că primește indicații de la Leonid Reșetnikov, director al Institutului rus de Cercetări Strategice, înainte de campania electorală prezidențială din 2016.

Presupusa implicare sârbă

În timpul crizei politice din Macedonia, presa sârbă și tabloidele proguvernamentale l-au acuzat pe opozantul lui Gruievski, Zoran Zaev – noul prim-ministru ales și lider al partidului Uniunea Social Democrată din Macedonia – de instigare la război în Balcani și de legături cu etnicii albanezi, împotriva intereselor Macedoniei unite.

Dimităr Becev, senior fellow pe lângă Consiliul Atlantic de la Washington, admite și el că Rusia are o prezență puternică în Bulgaria vecină și în Serbia.

”Nu este deloc surprinzător ca [Rusia] să-și extindă influența în Macedonia, unde terenul este fertil. Gruevski a fost susținut de ministrul de externe și de presa rusă dar, în trecut, și companiile rusești au susținut SDSM, nu neapărat la comanda Kremlinului”, a spus el.

Becev afirmă că evenimentele din Balcani sunt determinate în primul rând de forțe locale, ”chiar dacă intervențiile occidentale sunt cel mai adesea determinante”.

”Rusia este vioara a doua, dar are capacitatea de a exploata punctele slabe. Prezența ei este în egală măsură o problemă de ofertă și de cerere din partea actorilor autohtoni care se folosesc de Moscova pentru a-și atinge scopurile”, a adăugat el.

Această investigație recentă nu este prima care indică interferența sârbă în problemele macedonene.

În mai, presa din Macedonia a publicat un material video care îl arată pe Goran Zivaljevic, consilier al ambasadei sârbe din Skopje și ofițer al Serviciului  Sârb de Informații, BIA, în parlamentul Macedoniei în timpul protestelor violente din 27 aprilie.

Zivaljevic a declarat pentru un jurnalist al canalului de televiziuneTelma, că se afla în parlament pentru a vedea dacă susținători sau extremiști sârbi au fost implicați în incidente.

Ivica Dacic, ministrul sârb de externe, i-a luat apărarea lui Zivaljevic, susținând că nu se poate afirma în niciun fel că faptele lui reprezintă o încălcare a Convenției de la Viena cu privire la protocolul diplomatic.

”Nu a participat la acțiuni ilegale, doar a informat asupra situației din Macedonia pentru că Serbia trebuie să știe dacă această situație specială poate influența interesele sale naționale și de stat”, a declarat Dacic pentru media din Serbia, în cadrul unei conferințe de presă din 26 mai.

Analistul Vasilev afirmă că țările din Balcanii de Vest au o șansă ”să-și depășească egoismul” și să-și armonizeze dezvoltarea europeană. Acest lucru exclude Moscova care, prin urmare, reacționează prin aceste eforturi de destabilizare.

”Tragedia Moscovei este că dorește să fie un lider global, ale cărui interese să fie reprezentate în multe zone ale globului, inclusiv în Balcanii de Vest, dar jocul ei este perdant. Ea nu are nimic de oferit acelor popoare, în afară de teamă și destabilizare. Acest lucru funcționează, dar numai pentru a anumită perioadă de timp”, a declarat fostul diplomat.

Acest articol a fost publicat inițial de Balkan Insight. Traducere de Mihaela Danga.
Sinopsis
Maria Chereșeva și Maya Jivanovici

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.