Dumnezeu lucrează la identitate?

Religia se afirmă tot mai mult ca o componentă esențială a identității naționale și individuale în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, foste membre ale blocului comunist.

Foto: Jan Tielens

În ultimii 25 de ani s-a constatat un proces de convergență între religie și identitățile naționale într-o regiune europeană care a fost pînă de curînd, din punct de vedere istoric, dominată de regimuri ateiste care păstrau însă, la rîndul lor, o importantă componentă naționalistă, arată un studiu relativ recent realizat de Pew Research Center .

Astfel, credința în Dumnezeu este extrem de puternică în rîndul țărilor din zona Mării Negre și a Balcanilor.

Procentele celor care cred că există un Dumnezeu:

  • Georgia – 99%
  • România, Moldova – 95%
  • Bosnia – 94%
  • Ucraina, Croația, Polonia – 86%
  • Bulgaria, Rusia – 75%

Cehia și Estonia sunt cele mai mari două excepții de la acest model — în ambele țări, mai puțin de jumătate (29% și, respectiv, 44%) își afirmă credința în Dumnezeu.

O altă concluzie a studiului e că numărul persoanelor care își declară apartenența la religia ortodoxă în regiune este în creștere accentuată, trend corelat cu o scădere a numărului celor care se declară catolici. Ilustrativ este exemplul procentului de 71% dintre ruși care se declară în prezent ortodocși, comparativ cu 37% care își precizau ortodoxia în 1991, în momentul destrămării URSS.

Această tendință nu se limitează la Rusia — modele similare se întâlnesc în Ucraina și Bulgaria. În același timp, țările istoric-catolice din Europa Centrală și de Est au cunoscut o tendință opusă: ponderea populației catolice în Polonia, Ungaria și Republica Cehă a scăzut, chiar dacă doar puțin, din 1991 și până în prezent.

Pe de altă parte, sentimentul mîndriei naționale apare mai răspîndit în cele predominant ortodoxe. În majoritatea țărilor ortodoxe care fac parte din această cercetare, aproximativ jumătate sau mai mulți repondenți declară că sunt foarte mîndri că sunt cetățeni ai țării lor. În celelalte țări din regiune, doar în Croația majoritatea celor chestionați exprimă același nivel de mândrie națională (59%).

În țările majoritar ortodoxe sprijinul pentru legătura stat — biserică este mai mare decât în statele cu populație majoritar catolică. Locuitorii din țările majoritar ortodoxe sunt mai înclinați decît cei din celelalte părți ale regiunii să spună despre guvernele lor că ar trebui să sprijine răspîndirea valorilor și credințelor religioase în țară și că ar trebui să ofere fonduri pentru bisericile naționale majoritare.

De asemenea, cel puțin o treime dintre locuitorii țărilor ortodoxe declară despre guvernele lor că ar trebui să sprijine diseminarea valorilor și credințelor religioase în țările lor. În țările majoritar catolice din regiune ideea că autoritățile ar trebui să susțină religia are mult mai mică susținere, majoritatea celor intervievați fiind de părere că religia ar trebui să fie separată de politicile guvernamentale.

O constantă după încheierea Războiului Rece îl constituie rolul preponderent pe care, în conștiința colectivă din țările preponderent ortodoxe, continuă să-l joace Rusia în regiune. Dacă înainte de anii ’90 Rusia conducea blocul comunist al statelor membre ale Pactului de la Varșovia, în prezent Rusia este percepută ca un bastion al ortodoxiei și ca un tampon împotriva Occidentului. Majoritatea națiunilor preponderent ortodoxe din Europa Centrală și de Est, cu excepția notabilă a Ucrainei, validează ideea că „o Rusie puternică este necesară pentru a echilibra influența Occidentului”. Chiar și în Grecia, remarcă autorii studiului, 70% dintre locuitori sunt de acord că este nevoie de o Rusie puternică pentru a echilibra Vestul. Acest sentiment este împărtășit de mult mai puțini oameni din țările catolice și cu religii mixte din regiune.

În toate țările cu o majoritate ortodoxă, cu excepția, din nou, a Ucrainei, cei mai mulți subiecți intervievați sunt de acord cu ideea că Rusia are obligația de a-i proteja pe creștinii ortodocși din afara granițelor sale. Cu toate acestea, chiar și în teritoriile aflate în afara conflictului, mai mult de o treime dintre adulții ucraineni (38%) declară că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocși din alte țări.

Interesantă și aparent în contradicție cu ideea despre rolul important al Rusiei în regiune este și susținerea pe care majorități din cele mai multe țări cuprinse în acest studiu, deopotrivă ortodoxe și non-ortodoxe, o acordă colaborării apropiate cu Statele Unite ale Americii și alte puteri occidentale.

Chiar dacă, procentual, credincioșii ortodocși practicanți sunt mai puțini decât cei catolici, ei sunt totuși mai conservatori. În Rusia majoritar ortodoxă, spre exemplu, 85% din populație este de părere că homosexualitatea este o tară morală. Chiar și între rușii neafiliați religios, trei sferturi spun că homosexualitatea este imorală, iar 79% sunt de acord cu faptul că societatea nu ar trebui să o accepte.

Prin contrast, în Polonia, țară majoritar catolică, unde populația în ansamblu este mai implicată din punct de vedere religios, mai puțin de jumătate dintre adulți (48%) spun că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral. Aproximativ patru din zece polonezi catolici (41%) consideră că societatea ar trebui să accepte homosexualitatea.

În ceea ce privește femeile din această regiune geografică, studiul ajunge la concluzia că mulți dintre locuitorii țărilor ortodoxe încă asociază femeile cu rolurile de gen tradiționale — cum ar fi să se supună soților și să crească copiii. În aceeași linie, cel puțin patru din zece adulți din cele mai multe țări majoritar ortodoxe spun că atunci când șomajul este ridicat, bărbații ar trebui să aibă mai multe drepturi la un loc de muncă. În cele opt țări neortodoxe investigate, cota celor care dețin această viziune variază de la 19% în Estonia până la 39% în Bosnia.

Mulți dintre locuitorii din estul și centrul Europei au îndoieli cu privire la faptul că democrația este cea mai bună formă de guvernare. Cu toate că opinia dominantă în 11 din cele 18 țări analizate este că democrația este preferabilă oricărei alte forme de guvernare, doar în două țări — Grecia (77%) și Lituania (64%) — majoritatea susține clar acest lucru. În multe țări din Europa Centrală și de Est, părți substanțiale ale publicului — inclusiv aproximativ o treime sau chiar mai mult dintre adulții din Bulgaria, Belarus, Rusia și Moldova — sunt de părere că, în anumite circumstanțe, este preferabil un guvern nedemocratic.

Studiul realizat de Pew Research Center se bazează pe un sondaj exhaustiv, realizat în perioada iunie 2015 — iulie 2016, prin interviuri față în față în 17 limbi, cu un eșantion reprezentativ de peste 25.000 de adulți, cu vârsta de peste 18 ani, din 18 țări: Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Georgia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia și Ucraina.
Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.