Moldova. Reformele întîrzie foarte mult

Moldova riscă să piardă asistența financiară de la UE din cauza întîrzierii reformelor.

Deteriorarea statului de drept, lipsa de independență a sistemului judiciar, folosirea justiției selective ca instrument de exercitare a presiunii politice asupra oponenților politici, politizarea instituțiilor statului, corupția sistemică și suprimarea pluralismului mass media în Republica Moldova sunt cele mai importante probleme identificate de unii parlamentari europeni, care pe 3 octombrie au audiat un raport prezentat de comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

Cîțiva membri ai Parlamentului European, mai exact 19, au cerut crearea unui grup de lucru care să examineze atent „efectele modificării sistemului electoral din Moldova”, iar până atunci au cerut suspendarea asistenței macrofinanciare din partea UE în valoare de 100 de milioane de euro, aprobată în luna iulie a acestui an.

Unul din principalele argumente invocate de eurodeputați a fost modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a Bruxellesului. Pe de altă parte, alți europarlamentari au afirmat că suspendarea asistenței financiare ar putea spori influența Rusiei în Republica Moldova, relatează Agerpres.

Stylianides a menționat că sprijinul financiar va fi acordat Chișinăului în funcție de modul în care autoritățile vor respecta angajamentele asumate. El a subliniat că sunt necesare eforturi suplimentare în lupta împotriva corupției, pentru aplicarea reformei în justiție și pentru o democrație puternică.

Bruxellesul a stopat finanțarea unu program în domeniul justiției din cauza lipsei de reforme care ar justifica aceste plăți, a amintit Christos Stylianides, avertizând că sprijinul financiar de 100 de milioane de euro va depinde de realizarea angajamentelor.

Autoritățile moldovene au neglijat recomandările organizațiilor internaționale, iar pentru aceasta Uniunea Europeană ar trebui să suspende acordarea asistenței macrofinanciare, a declarat europarlamentarul român Cristian Preda, din partea PPE.

Modul în care a fost votată legea schimbării sistemului electoral a dus la pierderea încrederii UE față de guvernarea de la Chișinău, a afirmat la rândul său și europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de Independent.md. El a avertizat UE să nu se mulțumească doar cu „mimarea procesului de reformă”, deoarece ar putea pierde susținerea cetățenilor Republicii Moldova.

Pe de altă parte, deputatul Victor Boștinaru, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, a menționat că sprijinul financiar este acordat cetățenilor, și nu conducerii de la Chișinău, iar modificarea sistemului electoral ține de dreptul suveran al țării.

Parlamentul European va supune la vot raportul discutat într-o altă ședință.

Pe de altă parte, un sondaj de opinie prezentat marți de centrul IDIS „Viitorul” arată că cei mai mulți dintre moldoveni agreează sistemul electoral proporțional (pe liste de partid), care a devenit istorie după ce, vara aceasta, majoritatea parlamentară de la Chișinău, controlată de PDM, a votat, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, trecerea la sistemul electoral mixt – un truc menit să ajute Partidul Democrat, aflat acum la putere.

Democrații se pregătesc intens de campania electorală din 2018. La nivel central impun agenda, deoarece controlează instituțiile statului, iar la nivel local, au apărut primele indicii de anihilare, cu dosare penale, a celor care le-ar putea crea dificultăți exponenților PD la viitoarele alegeri în circumscripțiile uninominale, relatează Deutsche Welle. În paralel, guvernarea ajută tacit și controlat stânga socialistă să-și întărească pozițiile pe anumite segmente de electorat, analiștii politici suspectând nu rivalitate, ci o anumită colaborare între liderul de facto al socialiștilor, președintele Igor Dodon, și liderul democraților, oligarhul Vlad Plahotniuc.

Moldovenii nu au încredere aproape deloc în instituțiile statului, mai arată sondajul. 84% dintre cei chestionați au spus că au încredere doar în rudele apropiate. „Este o realitate de trib”, susține directorul executiv al companiei (care a realizat sondajul) „CBS-AXA”, Vasile Cantarji. Poliția se bucură de încrederea a numai 3,6% din populație, administrația locală – 2,9%, iar asistența socială – 1,5%.

Din sondajul IDIS „Viitorul” transpare o scădere accentuată și bruscă a interesului moldovenilor față de politică. 54% dintre respondenți au menționat că nu sunt deloc interesați de politică și doar 19% urmăresc mutările de pe tabla de șah a politicii moldovenești. 55% au declarat că nu au încredere în clasa politică din Moldova în general.

Totuși, cei mai populari politicieni moldoveni sunt, pe dreapta pro-europeană – Maia Sandu, iar pe stânga pro-rusă – Igor Dodon. Singurele partide care ar accede în legislativ în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate ar fi Partidul Socialiștilor (partid pro-prezidențial) și Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu. Sondajul arată că probabilitatea ca socialiștii pro-ruși să obțină majoritatea în viitorul Parlament este destul de mare.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.