Marea Neagră și NATO. Cît de mult?

România vrea ca prezența înaintată de pe Flancul estic al NATO să fie tot mai mult întărită. Cît e realitate și cîtă simplă dorință politică în acest caz?

„Prezența înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului și cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-un discurs ținut pe 9 octombrie la Adunarea Parlamentară a NATO (AP), care se desfășoară la București.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a mai spus președintele român.

În același context, cu o zi înainte, Comisia pentru dimensiunea civilă a securității din cadrul AP a adoptat – cu unanimitate de voturi – o rezoluție privind „stabilitatea și securitatea în zona Mării Negre”.

„Stabilitatea în regiunea Mării Negre este de enormă importanță pentru noi, toți, și rezoluția (…) se bazează pe raportul și pe discuțiile pe care le-am întreprins și încearcă să confrunte provocările, dar și temele care rezultă pentru țările vecine, astfel încât ce am țintit noi să putem să obținem”, a declarat raportorul special Ulla Schmidt (Germania), care a prezentat proiectul de rezoluție.

Angel Tîlvăr, reprezentant al delegației României în Comisie, a spus că cinci amendamente făcute de delegația țării noastre la rezoluție au fost admise.

„Această rezoluție este importantă pentru România și a pornit de la premisa că regiunea Mării Negre este o regiune de importanță strategică pentru NATO. Din nefericire, în această zonă, forța militară a fost folosită de două ori în ultimii zece ani, iar stabilitatea și securitatea din regiune au fost afectate grav, spunem noi, de către anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, urmată de militarizarea ei puternică și de situația din estul Ucrainei”, a declarat Tîlvăr, după adoptarea rezoluției, citat de Agerpres.

El a precizat că, prin amendamentele propuse, s-a încercat sublinierea importanței ca, în această rezoluție și în raport, să fie reflectate măsurile adoptate de NATO ca răspuns la situația de securitate din regiunea Mării Negre și faptul că NATO și-a asumat un rol activ, ca o organizație de apărare colectivă.

„Un alt amendament a avut ca scop să sublinieze faptul că în Moldova, în ciuda greutăților și a provocărilor politice, există voință de a se face progrese în anumite zone, în anumite subiecte fierbinți și, printre acestea, credem că și lupta împotriva corupției și întărirea domniei legii sunt importante și noi am dorit să subliniem acest lucru.

Și un alt amendament a dorit să reitereze faptul că deciziile adoptate la Summitul de la Varșovia reprezintă în continuare priorități și că o parte din aceste decizii sunt legate de zona Mării Negre și sunt importante. Totodată, într-un ultim amendament, am dorit să subliniem faptul că orice soluție privind conflictul transnistrean trebuie să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova”, a arătat Tîlvăr.

Pe de altă parte, Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO a adoptat, duminică, o rezoluție care formalizează faptul că statele membre se angajează să aloce apărării un buget de 2% din PIB, din care 20% să fie pentru echipamente militare, a declarat Vergil Chițac, președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO.

Adunarea Parlamentară a NATO se desfășoară la București potrivit unei rutine bine statornicite, în care predomină declarațiile politice, iar deciziile se iau ulterior, pe termen lung.  Întrebarea cea mai importantă – și care nu își va găsi un răspuns la București – este legată de rolul NATO și de locul care i se va acorda în viitorul construcției europene. Și, în context, cît de (mai) mult se va implica NATO pe Flancul estic, inclusiv în zona Mării Negre.

Dacă România, ca și restul țărilor NATO din estul Europei, vor o Alianță puternică  care să funcționeze prin excelență ca scut împotriva Rusiei, nu același lucru se poate spune și despre partenerii occidentali. Unele țări de aici se arată mai moderate față de Rusia, preferînd o relație mai puțin tensionată cu Moscova și de aici – în cazul lor un anumit echivoc și un ton mai echilibrat.

Lucrul acesta a fost reconfirmat recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg într-un interviu acordat Hotnews: ”Rusia este vecina noastră și va rămâne așa. NATO nu dorește un nou război rece, o nouă cursă a înarmării. Ne dăm silința să avem o relație mai constructivă cu Rusia, încercând să reducem tensiunile, iar răspunsul nostru, măsurile noastre sunt defensive și proporționale”.

Pe de altă parte, nu mai e de actualitate nici imaginea unei Europe unite plasate sub umbrela de securitate a NATO și implicit dependentă de Statele Unite, în condițiile în care Occidentul european aspiră la un statut de suveranitate deplină în materie strategică.

Viitorul securității europene și, indirect, în zona Mării Negre, pare tot mai mult acum un subiect deschis.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.