Chișinăul își propune ”să îmbunătățească și să dezvolte” relațiile cu Moscova, este dorința re-asumată a președintelui pro-rus Igor Dodon
O strîngere de mînă fermă. Zîmbete cordiale și o atitudine relaxată. Apoi o discuție constructivă. Cu perspective optimiste. Cam așa s-ar putea rezuma, în limbaj diplomatic (sau mai bine spus, de lemn?) rezultatele întîlnirii din 10 octombrie dintre Igor Dodon și președintele rus, Vladimir Putin.
Mai exact, ca să îl cităm din nou pe dl Dodon, prin mesajul său de pe pagina personală de Facebook, a fost ”o întîlnire foarte bună, un dialog prietenesc în care s-a discutat despre toate problemele existente” și s-au identificat ”noi arii de colaborare”. Oricum, ”în ciuda provocărilor și obstacolelor create de coaliția parlamentară și de guvernul de la Chișinău, relațiile dintre Moldova și Rusia vor fi dezvoltate și îmbunătățite”. ”Vom restabili integral cooperarea strategică și parteneriatul”, a fost concluzia finală, exprimată de Igor Dodon, la Soci, în cadrul unei întîlniri organizate cu ocazia Consiliului șefilor de stat din CSI și a Consiliului economic eurasiatic.
La rîndul său, președintele Putin a explicat că decizia Rusiei de a liberaliza politicile legate de imigranții moldoveni și de a redeschide piața Federației pentru anumite produse moldovenești, de o importanță deosebită pentru economia Moldovei, a fost luată pentru a sprijini eforturile președintelui Dodon de a normaliza relațiile moldo-ruse. Putin a ținut să sublinieze că aceste măsuri „nu au fost luate pentru a facilita , ci pentru a sprijini eforturile pe care le faceți pentru normalizarea relațiilor dintre Rusia și Moldova”. Putin și-a mai exprimat speranța că „lumea va aprecia și sprijini acele forțe care vor să îmbunătățească și să construiască relațiile Rusiei cu Moldova” , reiese din relatări ale agenției Interfax.
Pe de altă parte, Igor Dodon a salutat faptul că Rusia a reacționat „cu reținere” la ceea ce el a calificat drept „provocările” guvernului de la Chișinău la adresa Federației Ruse. Mai mult, el a declarat că în ultimele luni „au fost tentative, din țară și din afară” de a provoca o confruntare între conducerile celor două țări.
Transnistria a fost un alt subiect abordat de către cei doi șefi de stat. Moscova va face tot posibilul pentru soluționarea diferendului transnistrean, a promis Putin.
„Vom face tot ce este necesar pentru soluționarea conflictului transnistrean, vom garanta cu siguranță acele înțelegeri care pot și trebuie să apară în cele din urmă pentru a rezolva această problemă o dată pentru totdeauna în interesul tuturor persoanelor care trăiesc acolo”, a afirmat Putin, conform Agerpres.
La rândul său, Dodon și-a exprimat recunoștința față de Rusia – „din partea poporului moldovenesc din partea stângă și dreapta a Nistrului” pentru poziția acesteia în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Igor Dodon a spus că după alegerile parlamentare care vor avea loc anul viitor în Moldova se va reveni la reglementarea politică a conflictului din Transnistria. „Sunt sigur că va exista un parlament pro-moldovenesc la Chișinău care se va orienta spre rezolvarea acestei probleme foarte importante”, a adăugat el.
În acest context, ministrul de externe adjunct rus, Grigori Karasin, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti, a declarat că Rusia este pregătită să evacueze munițiile stocate în depozitele din Transnistria, dar aceasta este posibil doar când se va ajunge la o reglementare a diferendului transnistrean, iar până acolo e cale lungă.
Karasin a spus că îndeplinind angajamentele asumate de bună voie, Federația Rusă a început în 2001 evacuarea munițiilor rămase în depozitele din Transnistria după prăbușirea URSS. „În total, au fost expediate mai mult de 40 de garnituri de tren, care au evacuat aproximativ jumătate din patrimoniul militar și munițiile din aceste depozite. Partea rămasă este estimată la 21.000 de tone”, a indicat Karasin.
Federația Rusă — ca mediator al conflictului — a propus un plan de soluționare a diferendului transnistrean în 2003, amintește portalul Deschide.md. Atunci, fostul viceprim-ministru rus, Dmitri Kozak, pregătise un plan de soluționare definitivă a conflictului dintre Moldova și regimul separatist din Transnistria prin constituirea unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta prevedea staționarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023), dar planul a fost respins în final de către Chișinău.
La ora actuală, președintele pro-rus Igor Dodon este exponentul acestei idei federaliste pe care Moscova mizează să o pună în aplicare după alegerile parlamentare din 2018. Kremlinul speră ca Partidul Socialist (pro-rus) să câștige alegerile și să formeze majoritatea în parlament, conform aceluiași portal.
