În sud-estul Ucrainei, în ciuda unui acord de încetare a focului, incidentele armate au loc aproape zilnic. În timp ce Kievul încearcă o redefinire a politicii sale față de această regiune separatistă, în Occident se conturează tot mai mult un curent de opinie ce presupune neutralitatea Ucrainei și, indirect, o apropiere de interesele Rusiei în zonă.
Foto: Vyacheslav Beda / Unsplash
Ucraina vrea să redefinească politic situația din estul separatist al țării, se arată într-un comentariu Deutsche Welle. Într-un pachet de proiecte de legi, președintele ucrainean Petro Poroșenko descrie Rusia drept agresor și se pronunță pentru respectarea Acordului de la Minsk. Totodată, încă neoficial, legile vor fi denumite de „reintegrare” și vizează revenirea regiunilor Donețk și Lugansk sub controlul Kievului.
Primul proiect de lege „despre particularitățile politicii de stat” constată pe 15 pagini ceea ce toți ucrainenii știau deja, deși nimeni nu se încumeta să recunoască oficial prin lege: Rusia trebuie privită ca agresor iar regiunile separatiste Donețk și Lugansk trebuie privite ca aflate „temporar sub ocupație”. Kievul va aplica astfel și pentru Donbas (după trei ani de conflict) o unitate de măsură similară celei folosite la anexarea Crimeei.
Poroșenko propune ca înțelegerile de pace pentru estul Ucrainei și Acordul de la Minsk negociat în septembrie 2014 și februarie 2015 în capitala Belarusiei să capete statut de sarcini de îndeplinit urgent, mai ales în domeniul securității.
În fine, controversata „Operațiune anti-teroristă” (ATO) ar trebui redenumită și restructurată. Criticii cred că denumirea actuală este total depășită într-un conflict cu armament greu. Cuvântul „război” nu este folosit, ci se vorbește în proiectul de lege de „respingerea agresiunii sprijinite armat de Rusia”. Operațiunile vor fi coordonate în curând de un stat major comun al armatei și nu de serviciul secret SBU ca până acum.
Al doilea proiect de lege este mult mai scurt și privește „Condițiile pentru o soluționare pașnică” a conflictului care a provocat până acum oficial moartea a peste 10.000 de persoane. O lege aprobată de legislativul ucrainean în septembrie 2014 care stabilea statutul special de autonomie pentru regiunea Donbas și care era valabilă pe trei ani va fi prelungită cu încă 12 luni. Legea în sine nu a fost însă niciodată aplicată.
Legea acordă separatiștilor amnistie, regiunile Donețk și Lugansk primesc dreptul de a-și decide singure limba oficială, locuitorii au dreptul să se implice în numirea personalului organelor juridice și au dreptul de a înființa o „miliție populară”. O precondiție în acest sens ar fi organizarea de alegeri comunale, care ar trebuie reglementat de o lege separată, neelaborată până în prezent. Planul lui Poroșenko mai propune o misiune de pace a ONU la Donbas.
Săptămîna trecută, președintele ucrainean și-a completat propunerile legislative, pentru a grăbi adoptarea acestora. Pasajul adăugat se referă la faptul că toate prevederile noi pot intra în vigoare doar după ce toți luptătorii „organizațiilor ilegale înarmate” vor fi părăsit Donbasul. Și armele care ar veni din Rusia, în opinia Kievului, ar trebui retrase.
Propunerile lui Petro Poroșenko nu au fost însă primite cu entuziasm nici de către opoziția legislativă ucraineană, nici – firesc – de către Moscova. Rusia a criticat proiectul lui Poroșenko. Acesta ar respinge Acordul de la Minsk și ar bloca procesul de pace, acuză Boris Grislov, reprezentantul Ruisie în grupul de contact de la Minsk. Similar s-au exprimat și liderii separatiști, care au avertizat cu privire la escaladarea conflictului.
Reacțiile din Vest sunt deocamdată reținute. Pentru mulți analiști, proiectul de lege care descrie Rusia drept agresor nu va schimba în realitate mare lucru, pentru că Rusia nu va vrea nici să se retragă, nici să aplice consistent Acordul de la Minsk.
În acest context, merită însă amintit interviul acordat BNE de către fostul ministru francez de Externe, Dominique de Villepin, care din perspectiva unui outsider bine informat poate spune ceea ce oficialii se tem să spună cu voce tare: Acordul de la Minsk pare o fundătură și e nevoie de găsirea unei alternative reale pentru terminarea crizei din Ucraina.
Iar de Villepin susține o idee deloc populară la Kiev: Ucraina trebuie să devină un stat neutru, asta fiind singura modalitate de a se armoniza interesele Rusiei și ale Occidentului în regiune.
”Sunt multe rupturi în interiorul Europei, ca și o falie între Uniunea Europeană și Rusia. Și se pare că nu reușim să găsim soluții la aceste probleme”, spune el. ”Trebuie să ne întrebăm: care va fi viitorul Ucrainei? Unde se va situa această țară, din punct de vedere geopolitic, istoric, cultural? Indiferent de răspuns, e evident că Ucraina trebuie să aibă simultan relații cu Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană. Din punctul meu de vedere, acest lucru se obține cel mai bine doar prin intermediul unui statut de neutralitate”.
Iar soluția, departe de a fi perfectă, poate să satisfacă în primul rînd interesele Rusiei, care oricum se opune integrării Ucrainei în NATO, dar și pe cele ale Statelor Unite, care vor Kievul ca partener, dar ca unul care nu e neapărat integrat în Alianță, cît mai ales plasat în afara orbitei Moscovei. Pînă atunci, Ucraina rămîne o țară ruptă, în care taberele pro-europeană și pro-Rusia sunt situate pe poziții ireconciliabile.