Turcia. Tensiuni. Temeri

Persistă tensiunile dintre Ankara și unii din partenerii săi cheie din NATO, totul pe fondul apropierii vădite dintre Turcia și Rusia.

Foto: Alliance/DPA

De data aceasta a greșit, se pare că fără intenție, Alianța Nord-Atlantică. În cadrul unui exercițiu militar al NATO, desfășurat săptămîna trecută în Norvegia, exercițiu ce a testat structura Comandamentului NATO, pe baza unor simulări pe calculator, s-au petrecut două incidente care au lovit din greu în orgoliul liderilor turci.

Mai întîi, un portret al lui Kemal Atatürk s-ar fi aflat într-un document de prezentare a ”liderilor inamici”. Pe de altă parte, în cadrul unei discuții virtuale care făcea parte din simulările din cadrul exercițiului ar fi fost creat un cont cu numele lui Erdogan, prezentat ca un lider „care colaborează strâns cu inamicul”. Exercițiile respective nu implicau nicio desfășurare de trupe.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat imediat. El a ordonat retragerea celor 40 de cadre militare care participau la exercițiu și a spus că ”este inadmisibil” ca astfel de lucruri să se întîmple într-o alianță militară.

La rîndul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut scuze Turciei pentru incident și l-a informat personal pe Erdogan că au fost luate ‘măsuri disciplinare’ împotriva unei persoane găsită vinovată de cele întîmplate.

Stoltenberg a acuzat „acțiunile individuale ale unei persoane, care nu reflectă opiniile NATO” și a subliniat că respectiva persoană nu provenea din rândurile Alianței, ci fusese angajată de armata norvegiană.

Ministrul norvegian al Apărării, Frank Bakke-Jensen, a afirmat la rândul său că „regretă incidentul”.

Tensiuni

Acest ultim incident survine pe fondul unor tensiuni puternice între Ankara și unii dintre partenerii cheie ai NATO, cum ar fi Washingtonul și Berlinul. Relațiile dintre Turcia — țară importantă în cadrul NATO — și Alianță s-au tensionat după puciul ratat din vara anului 2016, care a fost urmat de valuri masive de epurări inclusiv în armată. Mai mult, Ankara reproșează SUA sprijinul acordat milițiilor siriene kurde, considerate „teroriste” de către Turcia, în cadrul luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.

În același timp, Turcia s-a apropiat de Rusia, cu care cooperează în special în problema Siriei, dar și militar.

Recent, Ankara a anunțat că a finalizat achiziționarea unui sistem de apărare cu rachete sol-aer de tip S-400 din Rusia, în pofida celor care se îndoiau că va face acest gest. Rămâne de văzut dacă tranzacția nu va încălca sancțiunile impuse Rusiei de către SUA.

Anunțul cu privire la finalizarea acestei achiziții controversate a fost făcut pe data de 11 noiembrie, la două zile după ce o tranșantă întâlnire la Washington DC, între premierul turc Binali Yildirim și vicepreședinteșe Mike Pence, nu a dus la  vreun real progres imediat în privința soluționării mai multor probleme care au provocat deteriorarea relațiilor diplomatice între americani și turci.
“Am achiziționat sisteme de rachete S-400. Tranzacția s-a făcut. Acum, avem doar de stabilit detaliile“, a declarat ministrul turc al apărării, Nurettin Canikli.

Au existat speculații potrivit cărora SUA ar fi urma să facă un ultim efort pentru a convinge Ankara să cumpere un sistem american de apărare antirachetă în locul unuia rusesc.

Temeri

La sfârșitul lunii octombrie, generalul Petr Pavel, președintele Comisiei Militare a NATO, a avertizat Turcia că  ar putea suporta “consecințele necesare” dacă va persista și va achiziționa tehnologie antiaeriană rusească.  “Principiul suveranității guvernează, evident, achiziția acestui echipament rusesc de apărare, dar la  fel cum țările sunt suverane în adoptarea deciziilor, ele sunt tot atât de suverane și în privința suportării consecințelor acestei  decizii”, a declarat el potrivit unor relatări, subliniind totodată  că  sistemul S-400 nu poate fi integrat în sistemele NATO.

Vestea achiziției va stârni în continuare îngrijorarea politicienilor occidentali, care se tem că președintele turc, Recep Tayyip Erdogan își îndepărtează tot mai mult țara de aspitația anterior declarată de aderare la Uniunea Europeană.

În septembrie, Erdogan a anunțat că Ankara a semnat un acord în vederea achiziționării  de armament greu din Rusia, pe care l-a plătit deja. În octombrie, el s-a declarat totodată interesat și de  achiziționarea unui sistem D-500 de rachete  sol-aer din Rusia. Turcia pretinde că nu a putut ajunge la un acord  rezonabil  în vederea achiziționării unui sistem antiaerian echivalent din Occident.

După ultima sa vizită în Rusia, când s-a dus să îl vadă pe președintele Vladimir Putin în ziua de 13 noiembrie, la Soci, Erdogan a subliniat că relațiile dintre cele două țări au continuat ”să se adâncească “. Potrivit declarațiilor ambilor lideri, făcute înainte și după întrevedere, pe lunga listă a subiectelor dificile, s-au aflat Siria, problemele energetice, cum ar fi proiectul Turkish Stream, baza nucleară din Akkuyu, turismul, cooperarea militară și economia.

“Ambele părți sunt de  acord că țările și popoarele noastre trebuie să fie mai apropiate și să aibă o colaborarea mai strânsă în toate domeniile“, a declarat Erdogan la conferința de presă comună cu Putin, organizată după întâlnire.
Erdogan a subliniat că este cea de-a treia sa vizită în Rusia și a șasea întâlnire cu președintele rus într-un singur an, el reiterându-și dorința de intensifica comerțul bilateral, până la o cifră de $100 miliarde.

 

Sinopsis
Mihaela Danga / M.C.

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.