Bulgaria. Trafic cu medicamente

‘Comerțul paralel’ cu medicamente scumpe, favorizat de lipsa controlului din partea statului, lasă sistemul bulgăresc de sănătate la mâna profitorilor. Victimele sunt pacienții.

Șoldul și genunchii Nadiei Miteva sunt artificiali. Are o sârmă de-a lungul vertebrelor superioare, pentru a-i stabiliza oasele gâtului. Când vorbește, apasă un buton roșu de pe un tub care i-a fost recent instalat în gât într-o operație pe corzile vocale.

„Sunt distrugeri colaterale provocate de o afecțiune reumatică”, a spus ea.

În cazul lui Miteva, care este conducătoarea unui centru comunitar din satul Sladun din Bulgaria, aflat lângă orașul Svilengrad, un singur lucru îi ține sub control severa artrită reumatoidă de care suferă: o injecție săptămânală cu un drog imunosupresor numit RoActemra.

Fără el, intră în agonie.

„Durerea te sfâșie dinlăuntru”, spune Miteva, care are 44 de ani. „Uneori îți vine pur și simplu să-ți rupi pielea de pe tine”.

De trei ori în acest an, problemele de aprovizionare au făcut imposibilă obținerea medicamentului RoActemra la cea mai apropiată farmacie unde îl găsește de obicei, pentru care ia autobuzul cale de 80 de kilometri până în orașul de provincie Haskovo.

În mod normal farmacia obține medicamentul în 24 de ore. Dar vreme de 43 de zile în această primăvară, 36 de zile spre finalul verii și alte opt la final de toamnă, comenzile au rămas neonorate. Tot ce a putut să facă Miteva a fost să aștepte lângă telefon și să îndure.

Miteva nu a fost singura persoană rămasă fără tratament. Potrivit Asociației Afecțiunilor Reumatice, penuria de RoActemra a afectat și farmacii din alte orașe din sudul țării, între care Dimitrovgrad, Stara Zagora, Kazanlak și Panaghiuriște.

Nadia Miteva a ajuns la agonie în acest an. Foto: Dimitar Iliev

“Unele persoane au în mod constant probleme în a găsi medicamentul”, a spus Boryana Boteva, președinte al asociației care sprijină 30.000 de persoane ce suferă de afecțiuni reumatice pe întreg teritoriul Bulgariei.

RoActemra este doar unul dintre zecile de medicamente despre care experții spun că dispar din rafturile farmaciilor din Bulgaria pentru că sunt achiziționate de intermediari care le vând în alte țări ale UE pentru un preț mai mare.

Acești distribuitori reprezintă un gen aparte de traficanți de medicamente. Se specializează în farmaceutice patentate și exploatează diferența de preț de la o țară la alta. Potrivit regulilor UE privind libera circulație a bunurilor și serviciilor, totul este perfect legal.

Practica poartă numele de „comerț paralel” și funcționează în felul următor.

Distribuitorii autorizați importă medicamentele de la companiile farmaceutice multinaționale în țări precum Bulgaria, Grecia sau Portugalia, unde prețul lor este relativ mic, în conformitate cu criteriile de referință utilizate de autoritățile naționale.

Apoi exportă unele medicamente — de obicei cam 10 la sută — în țări ca Germania, Marea Britanie sau Olanda, unde farmaceuticele costă mult mai mult.

Distribuitorii reambalează medicamentele și le etichetează în limba folosită pe noua piață, le vând la preț mai mare și bagă în buzunar diferența.

Peste 320 de distribuitori sunt autorizați să desfășoare comerț paralel de către Agenția Bulgară pentru Medicamente, ABM.

În vreme ce multe țări au luat măsuri pentru a preveni golirea stocurilor de medicamente pe piața internă din cauza comercianților paraleli care le exportă în alte țări din UE, Bulgaria are unul dintre cele mai relaxate niveluri de control din Europa, spun experții în sănătate.

Pe lângă piața paralelă de medicamente din Bulgaria, probleme apar și ca urmare a fraudelor și furturilor, care contribuie și ele la scăderea rezervelor, revelează o investigație a Balkan Investigative Reporting Network, BIRN.

De la farmaciști lipsiți de scrupule, până la infractori care intră pe grupurile online de sprijin ca să achiziționeze de acolo medicamente, BIRN a descoperit existența unei activități subterane înfloritoare de sifonare a farmaceuticelor din sistemul public de sănătate.

În acest timp, oficialitățile din sănătate spun că e posibil ca unele spitale să falsifice datele pentru a umfla cantitatea de droguri necesară tratamentelor costisitoare pentru cancer, creând un surplus de flacoane de medicamente prețioase pe care pot apoi să le revândă.

Autoritățile spun că medicamentele furate prin astfel de șmecherii sunt aproape sigur revândute în străinătate.

‘Exportatorii își bat joc de noi’

Promotorii comerțului paralel îl văd ca pe o metodă de a diminua costurile în sistemele publice de sănătate. În Germania, farmaciile sunt obligate prin lege să achiziționeze cel puțin cinci la sută din stocuri prin importuri paralele.

Nu numai țările mai bogate beneficiază. În Bulgaria, trei distribuitori sunt autorizați de ABM să importe aproximativ 40 de medicamente din țări în care prețurile sunt mai mici, între care România, Grecia, Ungaria, Italia, Cehia, Letonia și Lituania.

„Acest lucru ajută în procesul de regularizare a prețurilor pe piața UE pentru produsele farmaceutice originale”, a spus Daniela Daritkova, șefa comisiei de sănătate din parlamentul bulgar.

Dimitar Petrov, director adjunct al Fondului Național de Asigurări de Sănătate, FNAS, a plasat valoarea pieței paralele a medicamentelor din Bulgaria la circa 153 de milioane de euro în 2016.

Germania este ținta principală a exportatorilor pe piața paralelă legală din UE, care valorează în jur de cinci miliarde de euro pe an, potrivit celei mai recente analize a acestui sector realizate de firma elvețiană de consultanță Birgli în 2013.

Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că un pachet de RoActemra 162 mg costă în sistemul de sănătate din Germania 1.782 euro, cu aproape 70 la sută mai mult decât în Bulgaria.

În timp ce exporturile paralele reprezintă 10 la sută din activitatea pieței farmaceutice din Bulgaria, anumite medicamente sunt atât de căutate, încât 50 la sută din stocuri sunt trimise peste hotare, potrivit unei analize interne a ministerului sănătății citate de un purtător de cuvânt al instituției.

RoActemra este unul dintre aceste medicamente, a declarat purtătorul de cuvânt pentru BIRN.

O farmacie din Sofia. Foto: Iliana Kirilova

Întrebat despre medicamentul RoActemra pe care nu-l găsește Nadia Miteva, secretarul șef al ABM Svetlin Spirov a spus: „Nu putem ști cu siguranță dacă aceleași flacoane au plecat undeva prin comerțul paralel. Pot fi 100.000 de flacoane într-un lot cu același număr de ordine. Așa că un singur flacon nu poate fi detectat. Această problemă ar putea fi rezolvată dacă fiecare pachet ar avea un cod de matrice de date”.

Promotorii transparenței consideră că un sistem de urmărire în timp real este cheia prevenirii lipsurilor și combaterii comerțului ilicit în Bulgaria. Ei vor, de asemenea, ca autoritățile să capete puteri sporite în controlarea exporturilor.

„Avem nevoie ca statul să reglementeze comerțul în mod proporțional ca să protejeze nevoile din [sistemul nostru de] sănătate”, a spus Atanas Koundourdjiev, fost ministru adjunct al sănătății.

O lege introdusă în 2014 permite ABM să blocheze orice exporturi paralele pe care le consideră problematice, dar curtea constituțională a decis că aceasta contravine principiilor UE privind liberul schimb.

Un fost oficial de rang înalt din ministerul sănătății, care a refuzat să fie identificat, a spus că hotărârea a venit în urma activității de lobby a distribuitorilor.

Distribuitorii sunt obligați, încă, prin lege să notifice ABM cu o lună înainte dacă intenționează să exporte medicamente, dar tot ce poate face agenția este să monitorizeze fluxurile comerciale. Și chiar și acest lucru este dificil având în vedere volumul mare al notificărilor care blochează sistemul.

„Nu putem face nimic”, a spus Spirov, de la ABM. „Exportatorii își bat pur și simplu joc de noi”.

Între iulie 2016 și iulie 2017, distribuitorii au informat ABN că intenționează să exporte 78.220 de pachete de RoActemra 162 mg.

E un număr cu mult superior celor 6.000 de pachete importante în Bulgaria de la Roche, compania care produce medicamentul, în timpul aceleiași perioade, potrivit datelor fabricantului.

Boryana Marinkova, CEO al Asociației Bulgare pentru Dezvoltarea Comerțului Paralel cu Medicamente, un organism al industriei, a spus că discrepanța se datorează faptului că distribuitorii depun notificări separate privind intenția de export în multiple țări ale UE pentru fiecare medicament în parte, fie că realizează sau nu exportul respectiv.

„Aceste 78.000 de cereri reprezintă doar suma tehnică a numeroase intenții”, a spus ea. „Această cifră nu poate fi deloc considerată ca reprezentând exporturi reale”.

‘Comerțul ilegal este pretutindeni în jurul nostru’

O nouă inițiativă legislativă prezentată în parlament dă ABM puteri sporite. În afară de faptul că agenția ar căpăta dreptul de a interzice exporturile în anumite condiții, o serie de amendamente ar aduce penalitățile pentru încălcarea legii la același nivel cu standardele UE.

Pentru că FNAS acoperă costul rețetelor medicale, este ilegal ca farmaciile sau persoanele particulare să vândă medicamentele din nou către distribuitori.

C0merțul paralel ilicit cu medicamente din Bulgaria valorează în jur de 50 de milioane de euro pe an, a spus Petrov, directorul adjunct al FNAS.

Amenzile pentru încălcarea legii sunt 1.500 euro pentru prima abatere și 2.500 euro pentru următoarele. În comparație, amenzile sunt de 30.000 de euro, respectiv 50.000 de euro în Portugalia.

Potrivit noii legi, farmaciile ar putea fi amendate cu până la 25.000 de euro pentru vânzarea de medicamente către distribuitori, în timp ce comercianții paraleli ar putea primi amenzi de 50.000 de euro pentru exporturi ilegale.

Cu toate acestea, Asociația Bulgară pentru Dezvoltarea Comerțului Paralel cu Medicamente a declarat că nu este nevoie de noua lege.

„Cadrul legal existent furnizează suficiente mecanisme și pârghii pentru control”, a spus CEO-ul Marinkova.

Ea a îndemnat ministerul sănătății, autoritățile fiscale și ABM să aplice mai ferm legile existente prin audituri regulate ale distribuitorilor en gros și farmaciilor.

Întrebată despre problema penuriilor de medicamente cauzate de comerțul paralel, Marinkova a spus: „Legea spune clar că toți distribuitorii en gros sunt obligați să satisfacă cererea de pe piața locală mai întâi și că doar după ce acoperă nevoile de pe plan național pot să exporte cantitatea rămasă de produse medicinale”.

BIRN a găsit multiple dovezi de vânzări ilegale către distribuitori din partea farmaciilor.

Datele cuprinse în facturi aflate la Agenția Fiscală obținute de BIRN arată că șase distribuitori au cumpărat medicamente în valoare de 2,2 milioane de euro de la farmacii între aprilie și august 2015.

Deși vânzările au fost ilegale, farmaciile au declarat totuși venitul realizat din tranzacții la autoritățile fiscale, ceea ce arată că probabil se tem mai mult de fisc decât de ABM.

Potrivit datelor din facturi, o companie numită Falcons 2000, care este înregistrată în orășelul Slivnița din vestul țării și deține câteva mici farmacii, a vândut medicamente în valoare de 368.000 de euro unei firme de distribuție intitulate Chirita.

Falcons 2000 a refuzat să comenteze.

Întrebat despre achizițiile ilegale, proprietarul Chirita, Amir Mohamed al Husaini, a confirmat tranzacțiile și s-a justificat spunând că au fost avantajoase din punct de vedere comercial.

„Farmaciile pot să cumpere acele medicamente direct de la producător la promoție, cu un discount de până la 30 la sută”, a spus pentru BIRN proprietarul Ghirita, Amir Mohamed. „O tranzacție de la magazin la magazin [de la producător la distribuitor] nu s-ar putea face la un preț atât de mic”.

La începutul lui decembrie, poliția l-a arestat pe al Husaini, împreună cu alte șase persoane, după un raid la 60 de alte adrese din Sovia Slivnița, Plovdiv și Șumen, în cadrul investigațiilor asupra unor presupuse achiziții ilegale de medicamente pentru comerțul paralel, potrivit lui Ivan Geshev, șef al parchetului special din Sofia.

Pe 11 decembrie, Parchetul Special i-a pus sub acuzare pe Husaini și pe cinci dintre cei arestați pentru apartenență la un grup criminal organizat. Cel de-al șaptelea bărbat arestat este acuzat de spălare de bani.

Totodată, datele Agenției Fiscale arată că o companie numită HG-Hristo Jelev, care deține o farmacie în orașul de munte Kotel din centrul Bulgariei, a vândut medicamente de 114.000 de euro firmei de distribuție MN 2011, înregistrată în Asenovgrad, între aprilie și august 2015.

Proprietarul farmaciei, Hristo Jelev, a recunoscut că vânzările au fost ilegale, dar a spus că faptul că a plătit impozit pentru ele ar atenua gravitatea faptei.

„Nu am capital de lucru, iar acele plăți reprezintă finanțarea în avans a viitoarelor achiziții”, a spus el pentru BIRN.

Firma distribuitoare MN 2001 a refuzat să comenteze.

ABM dispune de prea puține pârghii pentru stoparea tranzacțiilor ilicite.

„În 2016, agenția a efectuat în jur de 40 de controale în farmacii, toate plănuite în avans, niciunul ca răspuns la alerte în timp real”, a spus fostul ministrul adjunct al sănătății Koundourdjiev.

Scopul unor astfel de controale a fost de a vedea dacă farmaciile au documentația corectă pentru medicamentele din stoc, a spus el.

Dar cunoscătorii industriei spun că multe vânzări de medicamente către distribuitori se fac total pe sub mână, fără hârtii doveditoare.

„Nici nu e nevoie măcar să te uiți la facturi”, a spus directorul de marketing al uneia dintre cele mai mari companii de distribuție din Bulgaria, care nu a dorit să fie numit în articol. „Comerțul ilegal este pretutindeni în jurul nostru”.

El a spus că membrii unor rețele de crimă organizate sunt implicați în această schemă, cumpărând medicamente fără rețetă de la farmacii și apoi vânzându-le direct distribuitorilor.

De exemplu, anumiți „băieți deștepți” cu aspect de duri fac regulat vizite anumitor lanțuri de farmacii din Sofia și din orașul Plovdiv, din sudul țării, având la ei liste scrise de mână cu medicamente pe care le cumpără cu adaosuri de 15 la sută, a adăugat el.

Comerțul ilegal cu farmaceutice este atotprezent și pe internet. Site-urile de anunțuri, forumurile de sănătate și social media mustesc de anunțuri care îi îndeamnă pe pacienții care au rețete pentru medicamente mult căutate să le vândă mai departe.

Kiril Yordanov, autorul unei asemenea postări, a spus că ar plăti 990 de euro pentru un medicament numit Humira și pentru alte tratamente pentru artrită reumatoidă. Humira costă în mod normal 820 de euro în Bulgaria și 1.878 de euro în Germania.

În aprilie, reporterul BIRN l-a sunat și a pretins că este interesat să-i vândă un pachet de Enbrel, un produs biofarmaceutic.

Yordanov a avut o abordare foarte business. A menționat numere de lot și date de expirare. A subliniat că este important ca pachetul să arate nou și să nu fie pătat.

Reporterul BIRN i-a telefonat din nou la mijlocul lui iulie, de data aceasta fără să pretindă că ar dori să vândă ceva, și l-a intrebat de ce cumpără medicamente.

„Eu cumpăr medicamentele pentru mine pentru că nu îndeplinesc criteriile comisiei”, a spus Yordanov, referindu-se la comisia de experți care aprobă tratamente costisitoare pentru pacienți precum Nadia Miteva.

BIRN a descoperit că soția lui Yordanov, Yordanka Ilieva Barzakova-Yordanova, este farmacist înregistrat la ramura din Plovdiv a Uniunii Farmaceutice Bulgare.

În 2015 și 2016, ea a lucrat pentru o firmă de distribuție, Agilis Pharma din Plovdiv, care a exportat medicamente de 30,8 milioane euro în țări UE între ianuarie 2015 și mai 2017, potrivit cifrelor Agenției Naționale Fiscale.

În 2017, ea a început să lucreze pentru Mylan NV, o companie farmaceutică ce produce și distribuie medicamente generice și patentate.

BIRN a contactat-o pe Barzakova-Yordanova și a întrebat-o dacă soțul ei a furnizat medicamente procurate pe internet pentru a le exporta prin Agilis Pharma, Mylan sau alte firme de distribuție. Barzakova-Yordanova a refuzat să comenteze.

Agilis Pharma și Mylan au declinat la rândul lor să facă vreun comentariu atunci când au fost întrebate dacă Barzakova-Yordanova a furnizat medicamente pentru export sau revânzare.

O chestiune de greutate

Tratamentele împotriva cancerului sunt printre cele mai costisitoare. Reprezintă 50 la sută din cheltuielile FNAS, sau circa 153 milioane euro în anul trecut.

Suma este de peste cinci ori mai mare decât ceea ce a cheltuit fondul pentru medicamente anti-cancer în 2000, potrivit lui Jeni Adarska, care conduce Asociația Pacienților cu Afecțiuni Oncologice.

Acest spor reflectă o creștere a ratei cancerului în întreaga lume — însă FNAS suspectează că este și rezultatul furturilor din spitale.

O sursă cu rang înalt în cadrul fondului a spus că cel puțin opt spitale sunt bănuite de falsificarea datelor privind pacienții pentru a comanda mai multe medicamente decât este necesar, posibil în scopul de a vinde cantitățile în exces către operatorii din comerțul paralel.

La începutul lui 2017, FNAS a început să meargă în controale inopinate la departamentele de oncologie.

„Experții fondului intrau ca un echipaj de poliție și începeau să măsoare greutatea fiecărui pacient de la oncologie”, a spus Lucia Dobreva, fost șef al Spitalului Uni, un spital nou și modern din Panaghiuriște.

Spitalul Uni nu a fost implicat în nicio activitate ilegală.

Pentru a înțelege cu ce se confruntau experții, este important de știut că doctorii decid ce cantitate dintr-un medicament utilizat în chemoterapie trebuie să prescrie pe baza greutății corporale a pacientului. Cu cât greutatea este mai mare, cu atât crește cantitatea substanței necesare în tratament.

Rezultatele controalelor efectuate de fond au fost revelatoare.

„Există spitale unde greutatea medie a pacienților este 108-110 kilograme,” a spus Petrov.

În comparație, greutatea medie pentru femei și bărbați în Bulgaria a fost de 72,5 kilograme în 2016, potrivit Institutului Național de Statistică.

Presupunerea era că doctorii trebuie să fi înregistrat date false privind greutatea pacienților ca să justifice comenzi suplimentare, a spus Petrov. Odată ce se măsoară dozele corecte, surplusul poate fi pus liniștit de o parte.

Doar o singură persoană a fost condamnată pentru furtul de medicamente oncologice dintr-un spital.

Petia Kocheva, farmacist șef la spitalul Marko Markov din orașul Varna, de la Marea Neagră, a fost găsită vinovată anul trecut pentru înstrăinarea a 39 de flacoane de Herceptin, utilizat în tratamentul cancerului de sân, într-un caz pe care ministrul sănătății de la vremea aceea, Petar Moskov, l-a descris drept „de o moralitate cu mult sub traficul de droguri”.

Un tribunal din Varna a condamnat-o la patru ani și jumătate de închisoare, însă o curte regională a suspendat ulterior sentința.

Tribunalul din Varna a decis că ea a luat pur și simplu flacoanele, în valoare de 22.000 de euro, din farmacia spitalului. Acuzarea a susținut că Kocheva știa că departamentul de oncologie ținea flacoane de medicament nedocumentate în frigiderul propriu — așa că a crezut că fapta sa va trece neobservată.

Acuzarea a cerut opinia unui expert, patologul Dobrinka Radoinova, asupra chestiunii presupuselor flacoane în plus.

Patologul a analizat fișele medicale a 75 de paciente cu cancer de sân din spital, comparând cantitatea de Herceptin administrată în fapt cu cantitatea plătită de către FNAS.

Ea a conchis că exista o mare deosebire între cele două — echivalentul a aproximativ 76 de flacoane de Herceptin, în valoare de circa 42.700 de euro.

Contactat de BIRN, Vasil Popov, director de oncologie la spitalul Mark Markov, a declarat că departamentul său nu a comis nicio încălcare a legii.

Ciudățenile statistice sunt motive de alarmă pentru oficialitățile bulgare din sănătate care încearcă să prevină fraudele ce afectează buzunarul public.

La un spital din Plovdiv sunt cîntărite medicamentele anti-cancer

Ilko Semerdjiev, care a fost pentru scurtă vreme ministru al sănătății între ianuarie și martie acest an, a descris frust cum stau lucrurile într-o postare pe Facebook din luna iulie.

„FNAS nu poate face față mafiei din farma”, a scris el. „Cheltuielile suplimentare cu medicamentele compensate reprezintă doar o parte a problemei. Cealaltă o preprezintă re-exportul peste hotare. În acest fel avem profituri duble și triple — din medicamente plătite de stat și revânzarea profitabilă în UE”.

Ministrul adjunct al sănătății Lidia Neicheva a spus într-o ședină a comitetului de supraveghere a FNAS de la sfârșitul lui octombrie că comerțul paralel costă foarte mult statul, în condițiile în care fondul încearcă să refacă stocurile.

„Unul dintre lucrurile care duc la cheltuieli suplimentare cu medicamentele este re-exportul acestora”, a spus Neicheva potrivit unui proces verbal al ședinței, publicat de către FNAS. „Acesta este motivul și toți știm asta. Dacă comerțul paralel ‘sănătos’ atinge până la 10 la sută în regiune, în Bulgaria este de 50 la sută”.

În octombrie, trei hoți mascați au spart un depozit din Sofia care aparține distribuitorului german de farmaceutice Phoenix. În ciuda faptului că puteau alege dintr-o întreagă gamă de medicamente, inclusiv morfină, au furat doar medicamente oncologice, potrivit presei locale.

CEO-ul Phoenix Yulian Nedelchev a refuzat să comenteze pe marginea jafului, însă ABM a declarat pentru BIRN că medicamentele furate valorau 600.000 de euro.

„Sunt două posibilități”, a spus secretarul șef al ABM, Spirov. „Una este că medicamentele au plecat în comerțul paralel, dar este puțin probabil că un spital din UE le-ar cumpăra în felul acesta. Cealaltă este că au mers în spitale bulgărești unde au fost schimbate cu medicamente cu alte numere de ordine, care ar putea să fie apoi re-exportate”.

În februarie, șefa ABM, Asena Stoimenova, a descris efectele dăunătoare ale comerțului paralel în fața comisiei parlamentare pentru sănătate.

„Bulgaria nu este prima țară care se confruntă cu problema lipsurilor, dar este ultima în rezolvarea acesteia”, a spus ea.

Sinopsis
Dimităr Iliev

Jurnalistul bulgar Dimităr Iliev este cunoscut pentru anchetele sale privind crima organizată. Acest articol a fost realizat în cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul Fundației ERSTE și al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, în colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.