Bulgaria. Președinția UE într-un moment de răscruce

De la 1 ianuarie, Bulgaria a preluat preşedinţia Uniunii Europene, într-o perioadă în care coeziunea blocului european e pusă la serioasă încercare.

Au fost multe focuri de artificii, muzică și entuziasm la trecerea dintre ani. A doua zi, în ciuda ploii, sute de oameni s-au înghesuit în fața Băncii Naționale pentru a reuși să obțină o monedă de 10 leva, emisă special, pentru a marca acest moment important pentru Bulgaria: preluarea președinției semestriale, prin rotație, a Uniunii Europene.

E un moment special pentru o țară care continuă să fie monitorizată de către UE pentru problemele sale legate de corupție, dar care va încerca nu doar să prezideze și să coordoneze întîlnirile ce constituie agenda europeană, ci și să își îmbunătățească imaginea externă.

Sloganul preşedinţiei bulgare este ”Uniunea face forţa”, iar prioritățile sale pentru următoarele șase luni sunt legate de:

– viitorul instituțional al Europei, dar și în ce îi privește pe tineri
– asigurarea securității și stabilității în UE (în contextul afluxului de refugiaţi şi imigranţi)
– Balcanii de vest
– economia digitală

Bulgaria va găzdui aproape 300 de evenimente în țară de-a lungul următoarelor șase luni, inclusiv 20 de întîlniri la nivel înalt ale oficialilor europeni. Întîlnirile se vor desfășura la Palatul Național al Culturii, un edificiu construit pe vremea comunismului și pentru a cărui renovare s-au cheltuit acum aproape 22,5 milioane euro.

Acum, încercînd să ”traducem” puțin limbajul diplomatic, trebuie spus că prioritățile de mai sus vin în contextul în care Bulgaria – ca și UE în ansamblu – se află în fața unor mari provocări.

Negocierile legate de Brexit, dezbaterile privind o politică comună pentru refugiaţi şi migranţi, pregătirea cadrului financiar începînd cu anul 2020 (probabila reducere a bugetului Uniunii după acel an îngrijorează mai ales ţările din Est, mari beneficiare ale fondurilor europene) sunt cîteva dintre cele mai importante probleme. Lor li se adaugă nevoia creşterii economice, cu accent pe piaţa digitală europeană, crearea unei perspective europene pentru Balcanii de Vest, consolidarea unui sistem comun de apărare (şi în context medierea unor mai bune relații cu Turcia).

Brexit şi migraţia

Stabilirea unor priorităţi bulgare pe timpul președinției UE s-a făcut ținînd cont atît de realitatea existentă, cît și de obiectivele generale ale instituțiilor europene ţelurile iniţiale foarte ambiţioase.

Între timp, la Sofia s-a realizat că, în timpul preşedinţiei UE, ţara va avea mai degrabă sarcina să coordoneze şi să armonizeze dezbaterile şi mai puţin să le conducă. Problemele mari cum ar fi Brexit sau refugiaţii vor fi abordate cu mediere bulgară, dar ţara nu va fi chemată să le şi rezolve, se arată într-un comentariu Deutsche Welle.

Bulgarian Presidency of the Council of the EU 2018 – The Start from EU2018BG on Vimeo.

În privinţa aşa-numitului „pachet al migraţiei”, Sofia va încerca să pună cap la cap diferenţele dintre Europa de vest şi de est, încercând să obţină un consens înaintea preşedinţiei austriece a UE, care va debuta la 1 iulie 2018, fiindcă Viena este în favoarea unei politici a imigraţiei mult mai stricte.

Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului, printr-o reaşezare a ”regulamentului de la Dublin”, care încredinţează aproape sistematic responsabilitatea prelucrării cererii de azil ţărilor în care migrantul a intrat prima dată în UE, asupra cărora apasă o povară mare în situaţie de criză.

În privinţa Brexit, însărcinatul Comisiei Europene pentru acest subiect, Michel Barnier, a exprimat, împreună cu premierul bulgar, Boiko Borissov, speranţa că se vor realiza progrese notabile pe durata preşedinţiei bulgare a Consiliului European. „Sunt necesare eforturi uriaşe, fiindcă desprinderea Marii Britanii de UE este un proces dificil, în urma căruia bugetul UE va fi cu 10 miliarde de euro mai mic decât astăzi”, a arătat Borissov.

În timpul preşedinţiei bulgare va fi totodată lansată noua faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit, pe tema unei perioade de tranziţie post-Brexit şi a cadrului viitoarei lor relaţii comerciale.

”Agenda va fi foarte încărcată, pentru că 2018 este ultimul an complet de mandat al Comisiei”, înainte de alegerile europene din 2019, a spus pentru AFP Ognian Zlatev, care reprezintă Comisia Europeană în Bulgaria.

Balcanii de vest & Turcia

Această zonă – și problemele aferente – reprezintă o temă prioritară, Sofia intenționînd să-şi promoveze expertiza regională pe subiect. Un summit UE-Balcani este prevăzut pentru data de 17 mai 2018.

Bulgaria doreşte ca Uniunea să transmită ”semnale încurajatiare” Balcanilor de vest, propunînd în acest sens cîteva idei concrete: avansarea unor proiecte de infrastructură feroviară şi rutieră, o scădere a cheltuielilor de roaming a telefoniei între UE şi Balcani.

Fostul secretar de stat în Ministerul de Externe de la Berlin, social-democratul Gernot Erler, a declarat pentru DW: „Bulgaria va pune accent pe Balcanii de Vest şi pe politica de extindere şi integrare. Ţara este o autoritate în domeniu, graţie propriilor sale relaţii bilaterale în regiune”, a declarat Erler.

Fostul preşdinte al Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, care este considerat neoficial principalul consilier al guvernului bulgar în materie de preşedinţie a UE, este mai prudent. Din punctul său de vedere, mesajul Sofiei ar trebui să fie următorul: „Nu puteţi deveni rapid membri, mai întâi trebuie să aplicaţi reforme, să combateţi corupţia şi să edificaţi statul de drept”.

Pe de altă parte, Bulgaria pledează pentru o îmbunătăţire a relaţiilor UE cu Turcia, cu care ţara sa împarte 259 de kilometri de frontieră terestră.

În centrul îngrijorărilor Sofiei se află menţinerea ”cu orice preţ” a acordului în domeniul migraţiei încheiat în martie 2016, care a permis o reducere a fluxului solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, căruia Bulgaria îi este una dintre porţile de intrare.

Lucru la imagine

Una dintre măsurile anunțate de către Sofia pe durata exercitării președinției UE este interzicerea circulației căruțelor pe drumurile naționale. Nu este o glumă, ci doar una dintre numeroasele decizii ale Sofiei luate în contextul în care cea mai săracă membră a Uniunii Europene, criticată adesea din cauza ineficienţei sale în faţa corupţiei endemice, încearcă să folosească expunerea sa internațională în vederea unei îmbunătăţiri a imaginii.

La sfîrșitul anului trecut, guvernul a lansat o campanie pe Twitter – folosind hashtag #BulgariaIn30Facts – prin care a vrut să promoveze cîteva dintre cele mai interesante lucruri despre cultură, tradiții și istoria țării. Unul dintre mesaje era: ”Bulgarii sunt foarte ospitalieri și nu e nevoie să le aduceți cadouri cînd îi vizitați, dar ar aprecia dacă v-ați scoate pantofii la intrarea în casă”. Altul explica că tradiționalul iaurt bulgăresc este una dintre posibilele soluții pentru o viață cît mai lungă, asta chiar dacă datele oficiale Eurostat arată că bulgarii au una dintre cele mai scăzute speranțe de viață dintre europeni.

Numai că, relatează Balkan Insight, campania aceasta romantică și idealistică de a prezenta Bulgaria, a generat o avalanșă de reacții în mediul online, în majoritate critice sau ironice.

Printre altele, a fost publicat un ”ghid de supraviețuire” pentru străini în cazul în care aceștia ar urma să aibă contact cu ”o specie protejată”, respectiv cu lideri ai lumii interlope, numiți ”mutre”, și față de care trebuie arătat ”un respect desăvîrșit, așa cum o face și guvernul”.

Dincolo de glume, Bulgaria are dezavantajul că a preluat președinția Consiliului European într-un moment în care e în continuare monitorizată de UE pentru corupție. Ultimul raport vizînd Bulgaria întocmit în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Control este „alarmant”, vorbindu-se acolo de de „atacuri directe asupra independenţei justiţiei, subminarea independenţei judecătorilor şi chiar de legi neconstituţionale”.

”Pe acest fundal, Bulgaria nu poate fi un exemplu de urmat”, a spus pentru DW Johanna Deimel, membră a Societăţii pentru Europa de Sud-Est din München. Dacă există asemenea deficite, cum poate motiva Bulgaria ţările din Balcanii de Vest să înfăptuiască reforme în justiţie şi în privinţa statului de drept, să combată corupţia şi crima organizată, e o întrebare legitimă.

Îndoieli cu privire la capacitatea Bulgariei de a conduce cu succes Consiliul European se impun şi dintr-un alt motiv. Din coaliţia de guvernare de la Sofia fac parte şi ultranaţionaliştii grupaţi în alianţa „Patrioţilor Uniţi”. Xenofobi recunoscuţi, naţionalişti şi adepţi ai protecţionismului vor prelua preşedinţia unor diverse comisii. Vicepremierul Valeri Simeonov, de pildă, nici nu încearcă să-şi ascundă dispreţul faţă de romi, pe care îi numeşte public „maimuţe sălbatice”. Totuşi, Hans-Gert Pöttering aşteaptă ca premierul Borissov să-şi disciplineze partenerii de coaliţie, în aşa fel încât ţara să-şi „continue parcursul pro-european”.

Potrivit unui sondaj efectuat de Gallup International, 62 la sută din bulgari au înceredere în UE, cu 12 procente mai mult decât în decembrie 2016. Iar 55 la sută dintre bulgari sunt încredinţaţi că ţara lor va face faţă cu brio preşedinţiei Consiliului European.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.