Balcani. Ce facem cu dezinformarea?

Ar putea fi vorba despre o îndelungată luptă, dar presa independentă și unii activiști civici din Balcani sunt hotărâți să contracareze valul de știri false și de dezinformare care inundă regiunea.

Cu aproximativ 26 de ani în urmă, în Iugoslavia acelor vremuri, războiul dintre armata iugoslavă și Croația era în toi. Dar, în afara luptelor dintre soldații aflați pe câmpul de luptă, un alt război se purta la televiziune, între jurnaliști.

Cum conflictul izbucnise și se extindea, presa ambelor tabere a renunțat la orice urmă de standarde profesionale și, în multe cazuri, a răspândit fără nicio milă –  teama și neadevăruri flagrante.

În Croația, de exemplu, presa a început să scrie despre niște lunetiști sârbi necunoscuți, care pândeau în jurul capitalei, Zagreb, pretinzând că sunt postați în locuri-cheie din oraș.

Această poveste era difuzată constant în toamna anului 1991, deși, până astăzi, nimeni nu a confirmat vreodată prezența vreunui lunetist în Zagreb.

În același timp, colegii lor din Belgrad relatau, printre multe altele, că armata croată omoară copii sârbi și chiar arborau părți din trupul lor ca bijuterii.

În 2012, procuratura sârbă a anchetat un număr necunoscut de jurnaliști pentru instigare la război și propagandă, în timp ce Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a pus sub acuzare pe fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevic, susținând că a folosit presa pentru a-și atinge obiectivele de război.

În timp ce, în anii ’90, televiziunea și ziarele erau cele care răspândeau propaganda și ceea ce numim acum “știri false”,  azi adevărata luptă se poartă online.

Anul trecut, orășelul macedonean Veles, cunoscut pe vremuri doar pentru vin și pentru agricultură, și-a căpătat o faimă nedorită pentru un  cu totul alt motiv după ce s-a descoperit că este sursa global de propagare a “știrilor false” de perioada campaniei electorale prezidențiale din SUA.

Știrile false  care se scurgeau din Veles au primit milioane de like-uri si share. În ultima săptămână a campaniei electorale, peste 100 de situri difuzau știri false din Macedonia.

Flutura Kusari, avocată specializată în problemele presei din Kosovo, recunoaște că, deși Balcanii fuseseră și anterior un fertil teren pentru confecționarea știrilor false, jucătorii s-au schimbat odată cu apariția mediilor de socializare și a internetului.

“Publicarea știrilor false exista chiar și înainte, așa că, în această privință, nu este vorba de nicio inovație”, a declarat ea pentru BIRN. “Acum îngrijorător este impactul pe care internetul îl are asupra difuzării lor cu o viteză mai mare”, a adăugat Kusari.

Foto: Pixabay/Andrys
Politicienii din Balcani preiau conducerea:

Potrivit experților,  alegerile din SUA din 2016 și “globalizarea fenomenului știrilor false” i-au încurajat pe politicienii din Balcani să apeleze la o mai mare dezinformare în campaniile lor, dar și să lanseze situri și campanii ce pretind că au scopul “să demaște” știrile false ale opozanților.

În această vară, partidul Volia din Bulgaria, condus de Vesselin Mareșki, un om de afaceri cunoscut și sub numele de “Trump al Bulgariei”, a anunțat că dorește să propună o lege împotriva știrilor false.

Principala idee e aceea de a întocmi un registru al tuturor siturilor, cu informații despre proprietarii acestora. Totuși, până acum, nicio propunere nu a ajuns în parlamentul de la Sofia.

În același timp, la sfârșitul lunii octombrie, principalul partid de guvernământ din Bulgaria, partidul GERB al premierului Boiko Borisov, a lansat pe Facebook un registru al “știrilor false” difuzate de principalul său adversar, Partidul Socialist Bulgar.

Oficial, GERB nu este înregistrat în calitate de creator sau administrator al paginii Facebook, intitulată “Știri false – Registru de știri false, minciuni, propagandă și inducere în eroare” și menită să îi demaște pe “mincionși, escroci și nebuni notorii”.

Dar partidul a confirmat că se află în spatele acestei inițiative și le-a cerut totodată oamenilor să i se alăture, dând share unor știri sau declarații pe care ei le consideră false, totuși, fără o verificare ulterioară a faptelor.

În Macedonia, înainte și în timpul alegerilor generale anticipate din decembrie 2016, o parte a presei locale de investigatie a descoperit mai multe situri de știri false active, cu legături față de VMRO DPMNE, partidul aflat pe atunci la guvernare, care începuseră să difuzeze știri false menite să-i discrediteze pe social-democrați, aflați în opoziție.

Potrivit unei investigații a portalului  local de știri NOVA TV, la acea vreme, două asemenea situri, saznajemo.rs și alo.com.hr, fuseseră recent înregistrate în țările vecine, Serbia și Croația.

Ancheta derulată de NOVA a dezvăluit că, în spatele acestor portaluri, ambele difuzând aceleași știri false despre liderul de atunci al opoziției social-democrate din Macedoniei (actualul premier) Zoran Zaev, se afla o firmă înregistrată pe Str. Vasil Gjorgov, 24, Skopje, Macedonia.

Cele mai accesate știri  publicate de cele două situri susțineau că Zaev negociase cu organizațiile albanezilor din Elveția în vederea divizării Macedoniei pe criterii entice în schimbul unei mite consistente de 10 milioane euro.

Această știre a fost intens răspândită de presa centrală proguvernamentală, fiind chiar utilizată și în discursurile liderilor VMRO DPMNE.

Mirce Adamcevski, membru al Consiliul de Etică a Presei al Macedoniei, afirmă că asemenea știri false sunt deseori ușor de identificat. “Asta se obervă ușor atunci când vezi diverse portaluri de știri sprijinind o parte sau alta, dar reproducând literă cu literă aceleași texte, chiar aceleași greșeli de scriere”, afirmă Adamcevski.

Politicienii folosesc din plin această dezinformare în Serbia și Kosovo, inclusiv în timpul campaniilor electorale.

“Una dintre principalele surse de știri false o reprezintă, cu siguranță, politicienii… Deseori citând  informații eronate, greșit interpretate sau scoase din context “, afirmă Milka Domanovic, jurnalist sârb al sitului de investigație Istinomer.rs, unul dintre pionierii jurnalismului de fact-checking din Balcani.

Domanovic spune că și presa din Serbia relatează curent despre declarații ale politicienilor fără să le verifice și fără reserve – astfel încât, de exemplu, declarația (eronată) a președintelui Aleksandar Vucic din 2016, potrivit căreia Serbia deține cel mare creștere a PIB-ului din regiune a fost intens prezentată drept un fapt real.

Același lucru s-a întâmplat și cu declarațiile eronate cu privire la cifrele legate de șomaj sau de numărul investițiilor străine.

Presa din Balcani nu combate dezinformarea:

Dacă în Europa sau în SUA, presa centrală se află în prima linie în bătălia împotriva știrilor false și a dezinformării deliberate, nu acesta e cazul și în Balcani. Acolo, presa mainstream este deseori de partea celaltă, alături de politicieni.

Drept rezultat, încrederea în presă și în politicieni deopotrivă a scăzut simțitor, afimră Mirrela Arqimandriti, director la Gender Alliance for Development Centre, care luptă pentru promovarea  verificării știrilor în Albania.

“Încrederea populației în presă e în scădere. Relatările sunt considerate inexacte, lipsite de o analiză serioasă și incapabile să urmărească evenimentele. Consumatorii de media cred că o parte a presei are opinii partizane și devine tot mai politizată” , a declarat Arqimandriti pentru BIRN.

Tabloid anunțînd un complot al Occidentului în Balcani

În Bulgaria, Nelly Ognianova, profesor de legislație a presei la Universitatea St. Kliment Ohridski din Sofia, afirmă că, cu mult înainte ca termenul de “fake news” să devină cuvântul de ordine, Bulgaria avea deja un “cerc de presă care nu-și îndeplinea misiunea de a informa, ci era destinat dezinformării, propagandei, jurnalismului servil și calomniei”.

Ea a explicat că, în afara îngrijorării generale legate de jurnalismul nociv și senzațional, în Bulgaria există și alți factori care agravează problema.

“Sectorul presei democratice este subminat, iar dezinformarea intenționată este larg orientată împotriva personalităților care îi critică pe cei aflați la putere, ca de pildă opoziția, magistrații independenți și societatea civilă”, spune Ognianova.

Ea a adăgat că asemenea campanii de dezinformare propagă ideea unei “societăți închise și a sfârșitului Europei unite, popularizând totodată ideile Administrației (președintelui rus Vladimir)Putin, contrare principiilor UE și celor ale lumii democratice”.

Un sondaj publicat luna trecută de Liber Center for New Media demonstrează în mod îngrijorător că “discursul extremist“ se poate regăsi în fiecare a patra știre apărută în presa mainstream din Serbia, având drept scop sporirea senzaționalului, propagarea fricii și a urii.

Din cele 39.960 de articole analizate, 9.436 au un gen de discurs extremist, bazat în general pe dezinformare și pe ipoteze false, nerăspunzând standardelor etice.

Social media a accentuat în mod clar răspândirea știrilor false și a dezinformării.

Potrivit declarațiilor șefului Asociației Jurnaliștilor din Kosovo, Shkelqim Hysenaj, situația este alarmantă și în Kosovo, din cauză că țara are un mare număr de utilizatori ai mediilor de socializare și “există tendința propgării șturilor false prin intermediul lor. Dispunem și de o presă online diferită, care desori a produs și a susținut știri cu un conținut incorect”,  a adăugat el.

Organizația lui Hysenaj a publicat 18 recomandări vizând combaterea dezinformării, dar una este extrem de important pentru presa profesionistă.

“Vrem ca orice informație să fie confirmată înainte de a fi publicată, inclusiv conținutul produs de o terță parte, cititori sau ceicare folosesc rețelele de soocializare”, spune Shkelqimaj.

Colegul său din Macedonia, Adamcevski, e de acord și afirmă  că responsabilitatea vizând demascarea știrilor false revine în primul rând organizațiilor de presă profesioniste și jurnaliștilor prefesioniști, dar afirmă că asta depinde și de reacția rapidă a instituțiilor profesioniste, cu argumente menite să combată informația falsă.

“Este necesară o reacție imediată. In condițiile actuale ale comunicării rapide, știrile false lăsate fără ripostă vor afecta și dezinforma publicul foarte repede”, a mai spus el.

Presa independentă și societatea civilă strâng rândurile:

Grupurile societății civile din Bulgaria și presa independentă se află în prima linie a unor inițiative comune vizând monitorizarea știrilor false din presă, verificarea faptelor și  mai bună educație a publicului.

Mai multe organizații de media, printre care situl de știri online Mediapool și televiziunea NOVA, au lansat proiecte de fack-checking pentru o crește gradul de constientizare a dezinformării prin presă.

Organele de presă deținut de magnatul și parlamentarul Delian Peevski, Telegraf și Monitor, au dedicat și ele rubrici speciale pentru fake-news, declarând că editorul lor este singurul luptător adevărat împotriva informațiilor false.

European External Action Service East Stratcom Task Force, care conduce campania “UE împotriva dezinformării“, vizând mai ales combaterea propagandei ruse, a identificat mai multe știri de origine bulgară drept false în baza sa săptămânală de date “Disinfo”.

Totuși, în Serbia, deocamdată numai o singură pagină web este dedicată verificării faptelor : Istinomer , dezvoltată de CRTA, o organizație neguvernamentală, reprezintă o activitate de pionierat in acest tip de jurnalism.

Organizațiile societății civile din Albania sunt pe cale să înființeze un serviciu de fack-checking, pe nume Faktoje, care va urmări să supună știrile “unei analize mai riguroase, inclusiv verificând acuzațiile de știri false”, a declarat pentru BIRN Michael Alexander, consilier al proiectului.

“Faktoje va avea, printre altele, rolul de a stabili cota reală și natura știrilor false care circulă în prezent în Albania”, a spus el,

“Ceea ce pare clar este faptul că mentalitatea de tip ‘cut-and-paste’ denotă că inexactitatea, fie ea intenționată sau nu, se poate răspândi în mod alarmant”.

Potrivit susținătorilor Faktoje, proiectul va oferi probe ale acurateții declarațiilor făcute de principalii jucători din arena politică, precum oficialitățile publice, liderii de opinie și jurnaliștii.

Demersul se bazează pe eforturile comune ale experților, jurnaliștilor, cetățenilor și tinerilor de a identifica, selecta, analiza și evalua faptele din surse de încredere și de a formula material despre acuratețea declaratiilor politicienilor, decidenților, liderilor de opinie, oficialităților publice, în publicitatea TV și în alte domenii.

În Kosovo, și alte organizații de presă sunt preocupate de această problemă, cum ar fi platforma Kallxo.com, Kosovo 2.0 și Sbunker. Dar analiștii media afirmă că asta nu e suficient.

“Trebuie luate o serie de măsuri care să răspundă problemelor ridicate de știrile false, cum ar fi: aplicarea riguroasă a criteriilor etice și legale de câtre jurnaliștii înșiși; promovarea educației media in rândul tinerilor; reglementarea și autoreglementarea presei și o eficiență sporită a poliției, procuraturii și instituțiilor juridice” a declarat Flutura Kusari.

Explicând cum ar putea fi schimbată situația din presă, Petar Gunjic, de la portalul Cenzolovka, care monitorizează libertatea presei, afirmă că educarea juurnaliștilor și a editorilor trebuie însoțită de o eliberarea a presei de sub ordinele șefilor care urmăresc doar  nummărul de “clickuri”.

Media literacy este la fel de importantă dacă “statul dorește să aibă o presă responsabilă – care înseamnă în schimb cetățeni informați, ceea ce înseamnă un nivel mai ridicat de democrație“.

Foto: Shutterstock

“De exemplu, a-i învăța pe oamenii care caută pe internet toate răspunsurile – de la a-și vaccina sau  nu copiii  până la cum să trateze diverse maladii – cum să creadă sau să nu creadă acel gen de presă. Să le arăți oamenilor că trebuie să existe o sursă de informație, că dacă oricine este orice de ceva trebuie să existe și un revers“…,  susține  Gunjic.

Totuși, el recunoaște că asta înseamnă un proces îndelungat cu rezultat incert.

While changing laws could also be part of the solution, if legislation against “fake news” is to be discussed, according to Bulgarian professor Ognyanova, it should cover only very grave threats, such as campaigns that threaten the democratic electoral process or manipulation that poses real risks to national security.

În opinia  profesoarei bulgare Ognianova, deși schimbarea legilor ar putea fi și ea parte din soluție, dacă e vorba de legislația împotriva “știrilor false”, ea trebuie să se refere doar la pericolele cele mai grave, cum ar fi campaniile care amenință procesul electoral democratic sau manipulări care implică reale riscuri la adresa securității nașionale.

“Adoptarea legislației este o măsură ușor de realizat; ceea ce este dificil – și se face lent – este efortul zilnic de a crea un jurnalism de înaltă calitate și un public informat”, conchide Ognianova.

Sinopsis
echipa BIRN

Analiză realizată de o echipă BIRN: Fatjona Mejdini, Filip Rudic, Maria Cheresheva, Sinisa Jakov Marusic, Die Morina în Tirana, Sofia, Belgrad, Skopje șiPristina. Traducere de Mihaela Danga.

 

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.