Rusia. Totul pentru victorie

Fără un contracandidat real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, în urma alegerilor prezidențiale din 18 martie. Liderul de la Kremlin contează și pe voturile din zonele cu conflicte înghețate.

Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Vladimir Putin vrea să-și asigure o victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți șapte contracandidați înscriși în această cursă.

Ceea ce este însă interesant este numărul mare de secții de vot pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot, se arată într-o analiză pentru Karadeniz Press. În afara granițelor Rusiei vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.

Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016, de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.

În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenie rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit cetățenia rusă pentru circa 10.000 de persoane.

La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, atunci observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.

Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.

Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Moscova a trimit un număr record de buletine de vot.

Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.

Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că, la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record al celor prezenți la urne”, a spus Krasnoselski, repetând că viitorul Transnistriei este legat de dorința de intrare în componența Federației Ruse.

Kommersant mai scrie că Sovietul Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul forumului este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Putin. Mai mult, aceștia vor instala o mare inscripție în piața centrală din Tiraspol pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.

Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud

La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide astfel nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogiene, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.

Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a organiza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută auto-intitulatul premier abhaz, Beslan Bartsits.

Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.

În 2012, nu mai puțin de 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locuitori cu drept de vot.

În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării, pentru a asigura astfel securitatea secțiilor de votare.

Foto: ello.com
Vot masiv și în Crimeea

Putin așteaptă multe voturi și din Crimeea, acolo unde Rusia va deschide 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.

Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format patru comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din Crimeea, inclusiv din orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot.

Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care vor face parte din acest proces al alegerilor organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.

Ce spun experții

Experții nu întrevăd rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă conservarea lor ca spații în care Rusia poate face manevre politice, inclusiv unele ce țin de politica internă a Moscovei.

Participații la o conferință organizată, pe 6 martie, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate se vor menține fără ca soluționarea lor să progreseze și că Putin nu va permite slăbirea acestor pozițiile care îl avantajează și ale căror mecanisme au fost create în timp de Rusia.

Cercetătorul științific la Centrul de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.

Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țări precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe status quo din jurul conflictelor înghețate, fie ele Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de agenția IPN.

Putin, fără rival

Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Vladimir Putin vrea însă să arate că va câștiga cu o largă majoritate acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebare în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.

În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele Partidului Rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.

Conform sondajelor, Putin ar fi votat de peste 63,5% dintre ruși, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3%  din voturi și apoi comunistul Pavel Grudinin, cu 6,3%.

Sinopsis
Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este redactor-șef al EVZ Moldova și corespondent al Balkan Insight

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.