Energia,”arma” Rusiei de apropiere de Bulgaria

Mai multe proiecte energetice anunțate în Bulgaria, toate cu implicarea Rusiei, arată că Moscova e interesată să își sporească influența economică și politică în zonă.
Foto: Vassil Donev / EPA

Parlamentul bulgar a aprobat pe 7 iunie, cu mare majoritate, un plan de reluarea a lucrărilor de construcţie a controversatei centrale nucleare de la Belene, situată pe malul Dunării, la aproape şase ani după suspendarea lucrărilor, din cauza dificultăţilor financiare. Propunerea premierului Boiko Borisov privind acest plan, prin care construcţia centralei ar urma să fie reluată la sfîrşitul lunii octombrie, a fost aprobată de legislativ cu 172 de voturi pentru şi 14 împotrivă.

Bulgaria a cheltuit deja aproximativ 1,8 miliarde de dolari cu această centrală, însă Guvernul a impus în 2012 un moratoriu asupra continuării lucrărilor, în urma unor presiuni venite din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene cu scopul de a limita dependanţa energetică de Rusia.

Construcția centralei de la Belene – un proiect estimat la cel puțin 11 miliarde de dolari – a fost începută cu compania Atomstroieksport, Rusia speînd să facă din Belene cartea sa de vizită în UE în privinţa unei noi generaţii de reactoare cu apă sub presiune. Suspendarea proiectului a nemulțumit Moscova, care a cerut compensații. Sofia a fost nevoită să plătească peste 620 de milioane de euro companiei ruse Rosatom, pentru a renunţa la proiect, însă a primit totuși piese de la două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi, plasate în conservare. În plus, situl și facilitățile instalate au fost conservate și întreținute în tot acest timp.

Proiectul de la Belene este controversat nu atît prin costurile presupuse, foarte mari în raport cu beneficiile, cît și pentru faptul că prezintă un grad ridicat de siguranţă şi risc pentru mediul înconjurător. Printre factorii de risc menţionaţi de către numeroși observatori independenți se numără lipsa unei experienţe operaţionale cu tipul de reactor planificat, lipsa unui personal calificat, probleme cu disignul site-ului, lipsa de experienţă în manipularea deşeurilor toxice precum şi corupţia.

Rușii, dar și chinezii

Ministrul bulgar al energiei, Temenuika Petkova, a declarat săptămîna trecută că o campanie pentru atragerea unui investitor strategic va fi lansată către finele acestui an, precizînd că statul bulgar nu va finanţa nici lucrările de construcţie şi nici distribuţia energiei electrice.

Cele două blocuri ale centralei vor putea intra în funcțiune cel mai devreme peste 10 ani, este opinia lui Bogomil Mancev, președintele Forumului atomic bulgar. Centrala va putea funcționa 60 de ani. Expertul bulgar consideră că ea trebuie să fie construită de concernul rus „Atomstroiexport” care cunoaște cel mai bine reactoarele și echipamentul energetic. Finanțarea va putea fi asigurată de viitorul investitor strategic. Bulgaria va participa cu ceea ce s-a realizat pînă acum – aproximativ 30% din investiția totală.

Rosatom a anunţat deja că va prezenta o nouă ofertă în vederea finalizării proiectului. Vadim Titov, directorul Rosatom Central Europe, a spus, într-o conferinţă pe tema energiei, că societatea rusă este pregătită să înceapă negocieri cu autorităţile bulgare în vederea relansării proiectului.

Compania nucleară chineză de stat CNNC şi compania franceză Framatome, controlată de EDF, sunt de asemenea interesate să participe la acest proiect.

Însă, nu toată lumea în Bulgaria este de acord cu reluarea lucrărilor la Belene. Cu o zi înainte de votul în Parlament, opoziția de dreapta a organizat un protest la care au participat cîteva sute de persoane. Ele au cerut renunțarea definitivă la proiect, revînzarea celor două reactoare de 1000 MW pe care Bulgaria le-a achitat Rusiei, transformarea zonei Belene într-o platformă industrială și judecarea celor vinovați pentru paguba de circa 2 miliarde dolari.

Liderul coaliției „Bulgaria democrată”, Atanas Atanasov, a declarat că proiectul nu este rentabil și ascunde riscuri mari, avînd în vede înalta seismicitate a zonei. Belene, după el, este o utopie, care va costa miliarde bugetului. „Guvernul Borisov pregătește contractarea unui uriaș împrumut din Rusia care va putea numai amplifica dependența Sofiei de Moscova în domeniul energetic. În acest caz, nu poate fi vorba de rusofobie sau rusofilie”, a declarat fostul copreședinte al coaliției „Bloc reformator” Radan Kănev.

Coaliția GHERB-Patrioții uniți, aflată la guvernare, și Partidul socialist se pronunța în favoarea realizării centralei de către un investitor strategic, fără garanții de stat.

Ilustrație de Alexandra Gavrilă
Reîncălzirea relațiilor cu Rusia

Președintele bulgar, Rumen Radev, care a cîștigat alegerile din 2016 și care a fost constant în favoarea reluării relațiilor cu Moscova, inclusiv în ce privește proiectele energetice, a fost pe 21 mai la Moscova, în prima vizită oficială la acest nivel, în ultimii zece ani. Acolo el a discutat despre proiectul Belene, dar și despre posibila reluarea a proiectului de construcție a South Stream, ce prevede construcția unui gazoduct subacvatic, pe sub Marea Neagră, care să vină din Rusia, traversînd Turcia.

Despre aceste proiecte s-a discutat și în timpul recentei vizite, tot la Moscova, a premierului Boico Borisov, unde acesta s-a întîlnit cu Vladimir Putin. Deși dialogul lor nu a lăsat să transpară nimic nou la nivel oficial, cel puțin Putin a re-exprimat interesul Rusiei de a participa la proiecte energetice în Bulgaria.

În primul rînd, este vorbă de realizarea sub o nouă denumire și cu o capacitate de patru ori mai mică decît cea prevăzută inițial a gazoductului „South Stream”. Borisov a recunoscut o parte din vină pentru retragerea într-un mod unilateral a Bulgariei din proiect și chiar i-a spus lui Putin: „Cel mare trebuie să ierte”

Putin însă a răspuns că abordarea problemelor de pe poziția mic și mare nu este bună, pentru că de la cel mare, de regulă, se așteaptă să plătească nota de plată. Președintele a anunțat că Rusia a pierdut de pe urmă renunțării la „South Stream” 800 de milioane de euro. Un nou gazoduct subacvatic este imposibil de realizat și Bulgaria trebuie să se mulțumească cu gazele din Turcia. Va fi nevoie însă de un nou gazoduct cu o lungime de 105 de kilometri pe teritoriul turcesc.

Putin a respins într-un mod și mai categoric cererea lui Borisov ca 15 miliarde de metri cubi din gazele tranzitate prin „Turk Stream” să fie aduse la viitorul nod regional de distribuire a gazelor de la Varna. El a avertizat că Bulgaria va putea fi numai țară de tranzit în direcția Serbiei și Ungariei. În aceste condiții, realizarea nodului regional la care urmau să fie aduse gaze din Rusia, Azerbaidjan și Romînia rămîne incertă.

Nu a fost semnat nici-un document și despre realizarea proiectului nuclear „Belene”. Putin a dat asigurări că Rusia va participa, dar nu va investi în acest proiect.

Purtătorul de cuvînt al lui Putin, Dmitri Peskov a avertizat că este nevoie de tratative la nivel de experți pînă la semnarea unor acorduri în sectorul gazelor și în energetica nucleară. Rusia va cere garanții ferme din partea Sofiei. Colaborarea în domeniul energetic rămîne așadar, cel puțin pe moment, la nivelul bunelor intenții.

Dar, avertizează expertul Martin Vladimirov, de la Centrul bulgar pentru Studiul Democrației, ”readucerea la viață a acestor proiecte energetice de tip zombie va costa mult Bulgaria atît la nivelul resurselor financiare, cît mai ales în ceea ce privește creșterea gradului de instabilitate politică și de îndepărtare a țării de Uniunea Europeană. Iar semănarea de dihonie între țările UE este unul din obiectivele strategice ale Rusiei”.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.