‘Severna Makedonja’. Și un acord istoric

O dispută veche de 27 de ani între Atena și Skopje pare să fi ajuns în sfîrșit la o rezolvare
Skopje. Trecutul reimaginat  – Foto: Sinopsis

# Pe 12 iunie, premierul macedonean Zoran Zaev a anunțat că Atena şi Skopje au ajuns în cele din urmă la un acord asupra numelui Fosta Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM). Este foarte probabil ca acest stat să se numească de acum înainte ‘Severna Makedonja’ / „Republica Macedonia de Nord”.

# Premierul grec Alexis Tsipras a salutat acest „bun acord care acoperă toate condiţiile puse de Grecia”. În Grecia, numele statului vecin nu va fi însă recunoscut oficial decît în formularea macedoneană,  respectiv ‘Severna Makedonja’. Pînă acum, Atena s-a opus mereu folosirii numelui simplu „Macedonia”, spunînd că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei.

# Acordul nu a fost încă publicat oficial, dar relatările de presă arată că se recunoaște naționalitatea macedoneană, cu mențiunea că limba vorbită este una de origine slavă. Oricum, acordul nu este definitiv, acesta trebuind să fie ratificat de parlamentul de la Skopje iar pînă la sfîrșitul anului supus unui referendum, înainte de a fi ratificat de parlamentul elen. Sarcina nu va fi ușoară, în condițiile în care guvernul premierului Zaev nu are majoritatea calificată, iar opoziția naționalistă se opune oricărui ”compromis” de modificare a Constituției.

# Noul nume va fi folosit atât pe plan internaţional cît şi bilateral, astfel că şi ţările care recunosc numele Macedonia vor trebuie să adopte noua denumire de Macedonia de Nord (numele aduce aminte de Irlanda de Nord).

# Un amănunt mai puțin știut este că acordul anunțat prevede, de asemenea, un schimb de statui între Skopje și Salonic, al doilea cel mai mare oraș al Greciei și capitală a regiunii Macedonia din nordul Greciei, relatează corespondentul Sinopsis la Atena. Conform unor surse guvernamentale elene, citate de publicația “Proto Thema”, în cazul în care statuile reprezentîndu-l pe Alexandru cel Mare sau alte simboluri ale Macedoniei antice nu pot fi restituite, autoritățile de la Skopje se angajează să adauge inscripții explicative pe respectivele monumente, în care se va preciza că fac parte din patrimoniul cultural elen. De exemplu, statuia ecvestră din piața centrală a orașului Skopje va trebui să includă pe placa de descriere și o explicație cum că “se referă la perioada elenistică și că simbolizează prietenia dintre cele două popoare balcanice”.

# Skopje speră că acest acord îi va deschide calea pentru aderarea la NATO și, ulterior, la Uniunea Europeană. Skopje speră să obțină undă verde la summitul european de la finalul lunii iunie pentru începerea de negocieri de aderare la UE, precum şi primirea unei invitaţii de a se alătura NATO la reuniunea Alianţei din 11 şi 12 iulie.

# Liderii europeni au salutat în unanimitate acordul, pentru care au militat intens în ultimul an. Purtați de entuziasm, analiști la Skopje vorbesc de un moment care se califică la obținerea Premiului Nobel pentru Pace, în condițiile în care momentul contribuie la consolidarea păcii și stabilității în Balcanii de Vest.

Alexandru cel Mare în Skopje
Context

# Diferendul dintre cele două state datează din 1991, când mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii şi-a declarat independenţa. Acum, la nivel simbolic, se poate spune că Iugoslavia a intrat în istorie, nemaiexistînd oficial nicio referire la acest nume, odată cu dispariția FYROM.

# Macedonia/FYROM are două milioane de locuitori, dintre care circa un sfert (la nivel oficial) și mai bine de o treime (neoficial) sunt etnici albanezi. Între minoritatea albaneză și majoritatea de origine slavă au fost mai multe conflicte, inclusiv armate, reglementate prin acordul de la Kumanovo. În plus, Macedonia este singura țară din lume în care rromii  si aromânii și-au văzut limba recunoscută ca limbă oficială.

# Atena a considerat mereu că numele ”Macedonia” aparţine patrimoniului său cultural, temîndu-se mai mult sau mai puțin justificat de iredentismul macedonean faţă de provincia greacă Macedonia, considerată drept centrul imperiului lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.). Ironia face ca acordul între Skopje și Atena să fi fost agreat la foarte scurt timp după ziua de naștere (10 iunie) a eroului antic ce a cucerit toată lumea cunoscută în acel moment, pînă în India.

# O ideologie identitară de tip protocronist este foarte populară la Skopje, unde pentru un călător neutru nu poate decît să surprindă abundența de statui și monumente ce proslăvesc pe Alexandru Macedon și ”macedonismul”. Desigur, Alexandru e cel mai mare erou al macedonenilor, dar ce se știe cu certitudine este că macedonenii vorbeau o altă limbă decît greaca și care, oricum, nu avea nimic de a face cu limba de origine slavă (foarte apropiată de bulgară) vorbită acum în Macedonia/FYROM/Severna Makedonja.

# Pentru a înțelege mai bine contextul disputei dintre Skopje și Atena vă recomandăm următorul articol: A cui e Macedonia?

Nici Filip al II-lea nu e uitat – Foto: Sinopsis
Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.