De la Balcani la migrație

Austria a preluat de la 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi vrea să aşeze migraţia în centrul atenţiei.
Foto: EPA

O bună parte a atenției UE se va deplasa de la chestiunea Balcanilor de vest – așa cum a fost cazul Bulgariei, cît timp a deținut preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene – către chestiunea sensibilă a migraţiei, precum şi pe securitatea economică şi pe relaţii de vecinătate mai bune, odată cu preluarea mandatului de către Austria, se arată într-un comentariu Balkan Insight.

„O mai mare atenţie pe protejarea graniţelor externe este necesară ca bază pentru o Europă fără graniţe interne”, a afirmat cancelarul austriac Sebastian Kurz, în sesiunea plenară a Parlamentului European, făcînd apel la o „schimbare de paradigmă” în dezbaterea privind migraţia.

Motto-ul preşedinţiei austriece a UE este „O Europă care protejează”, a afirmat şeful guvernului de la Viena.

El se numără printre liderii din UE care încearcă să rezolve problemele privind migraţia prin întărirea graniţelor externe ale blocului comunitar, susţinînd că disputele interne privind responsabilitatea pentru sosirile de noi migranţi ar deveni atunci irelevante.

Acest lucru a fost exemplificat prin dezbaterea din interiorul Germaniei, a adăugat Sebastian Kurz.

Al doilea obiectiv al Austriei este apărarea competitivităţii Europei, a mai spus Kurz, precizînd că prosperitatea economică a blocului comunitar şi stilul de viaţă sunt dependente de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. Printre altele, el şi-a exprimat susţinerea pentru introducerea unei taxe controversate asupra giganţilor internetului.

Austria se va concentra de asemenea în timpul preşedinţiei sale europene asupra relaţiilor de vecinătate, a mai spus cancelarul. El a susţinut că ţările din Balcanii de Vest şi-au cîştigat dreptul de a se alătura blocului comunitar şi a făcut apel pentru mai mult dialog cu Rusia.

Consens privind protejarea frontierelor externe

„Cred că oamenii au dreptate să vorbească despre problema migrației la nivel european, dar de fapt nu se întîmplă nimic”, a spus cancelarul Kurz în marja Consiliului European de la Bruxelles, citat de Deutsche Welle.

Izolarea este acum un obiectiv comun, a afirmat Kurz. Pentru el, aceasta este o evoluție pozitivă: „Nu a fost așa în 2015. Acum este, și acest lucru înseamnă un pas în direcția potrivită”.  Austria se angajează să îmbunătățească protecția frontierelor externe ale UE și să sprijine extinderea substanţială a agenției Frontex.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat deja o propunere. UE doreşte angajarea suplimentară a zece mii de funcționari publici pînă în anul 2027. Austria și celelalte state membre ale UE consideră că soluţia nu este suficient de rapidă, hotărînd la cel mai recent summit că măsurile prevăzute de Comisie trebuie să fie puse în aplicare pînă în 2020.

Totuşi, chiar dacă o protecție îmbunătățită a frontierelor externe se bucură de o largă aprobare, ea va fi dificil de implementat.

Ultima suplimentare a personalului Frontex, cu peste o mie de funcționari, nu a fost încă pusă în aplicare pe deplin. Guvernele naționale sunt reticente să angajeze funcționari publici pentru protejarea frontierelor ale UE.

Saskia Stachowitsch, directorul Institutului Austriac pentru Politică Internațională din Viena, consideră că o creștere mult mai mare a personalului este nerealistă: „Știind cît de anevoioasă a fost recenta suplimentare de personal a agenţiei Frontex, nu cred că va fi un lucru simplu”.

Foto: EPA
Sunt însă și îngrijorări

Sébastien Maillard, director al Institutului Jacques Delors, punctează într-un articol AFP riscurile pe care le reprezintă preşedinţia austriacă a UE pentru viitoarele şase luni.

„Nu este pentru prima cînd un partid de extremă-dreapta este asociat la putere într-o ţară din UE, însă contextul politic este extrem de diferit, deoarece pentru prima dată, el are mai mulţi aliaţi în jurul mesei de la Consiliu – cele 28 de state membre ale Uniunii -, cu Italia, Bulgaria şi Finlanda”, a spus Maillard, adăugînd că prin urmare se bucură de sprijin.

După ce şi-a construit ascensiunea în ţara sa cu promisiunea unei politici migratorii fără concesii, Kurz a făcut acum din acest subiect una din priorităţile preşedinţiei austriece a UE, cu accent pe securitate, deoarece este vorba înainte de orice de protejarea frontierelor externe ale UE.

„Migranţii vor fi o temă importantă pentru partidele de dreapta şi de extremă-dreapta în UE odată cu apropierea alegerilor europene” din luna mai a anului viitor, preconizează Maillard.

Marţi, în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, îl atenţiona pe Kurz: „A fi preşedintele Consiliului este totuşi diferit de a fi cancelarul Austriei. Trebuie să construiţi punţi, să faceţi compromisuri”.

Acesta este de altfel rolul ţării care asigură preşedinţie rotativă a UE, şi anume să găsească soluţii în rîndul celorlalte 27 de state care nu sunt neapărat pe aceeaşi poziţie, să apropie ţările din Est de cele din Vest şi pe cele din Nord de cele din Sud.

Kurz şi-a prezentat fără încetare rolul ca al unuia care ridică punţi între statele membre ale UE.

Verhofstadt a insistat asupra faptului că nu există o „criză a migraţiei”, numărul sosirilor în UE reducîndu-se considerabil comparativ cu 2015, anul afluxului masiv cauzat de războiul din Siria, ci „o criză politică pe seama migranţilor”.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.