Fake news, Moldova style

Site-uri clonă, propagandă și știri denigratoare la adresa oponenților politici, dar și lipsa unei educații media a publicului, toate acestea fac din Republica Moldova un teren fertil pentru fake news.
Foto: Unsplash

Fenomenul știrilor false este unul relativ nou în Republica Moldova. Prima dată când societatea s-a confruntat serios cu acest fenomen a fost în campania prezidențială din anul 2016.

Atunci, guralumii.net, un site abia creat, a distribuit diverse știri false cu caracter electoral, printre care a apărut și ”informația” conform căreia „cancelarul german Angela Merkel i-a acordat Maiei Sandu sprijinul său, iar Maia Sandu la rândul său a promis că va primi 30 de mii de refugiați sirieni, în cazul în care va ajunge Președinte”.

Ulterior, această ”știre” a fost preluată de mai multe televiziuni și agenții de știri, făcând un adevărat val în societate.

Nu se știe mai nimic despre guralumii.net. Datele despre proprietarul acestuia lipsesc, fiind înregistrat pe o adresă din Panama, iar adresa de IP utilizată pentru înregistrare este din SUA (statul Georgia, or. Atlanta). În prezent, acest site este dezactivat.

Cam de atunci, Republica Moldova se confruntă tot mai serios cu problema distribuirii știrilor false. Aceasta s-a agravat și din cauza faptului că multe ”știri” au început să fie distribuite de fel de fel de site-uri clonă, a căror denumire se aseamănă  cu numele unor site-uri cu credibilitate din Moldova.

Asemănător, dar fals

Să vedem câteva exemple de clone. Jurnalul.md este copia site-ului jurnal.md. Primul, în mare parte, distribuie informații cu caracter politic. Inițial a fost înregistrat la Bistriţa, România. De la finele lunii septembrie, până pe 5 octombrie 2017 site-ul a fost blocat, în urma unui demers făcut de către politicianul Andrei Năstase, prin intermediul unei case de avocatură din Iaşi, acuzând site-ul clonă că publică articole împotriva opoziţiei antioligarhice.

Însă, site-ul nu a fost mult timp blocat, administratorii schimbând serverul în Statele Unite și astfel reluându-și activitatea propagandistică. Ulterior, activitatea lui a fost suspendată, însă la data de 13 martie 2018 din nou reluată,  localizarea serverului fiind între timp schimbată în Copenhaga (Danemarca). Alte date de contact ale administratorului site-ului lipsesc.

În contextul alegerilor locale care au fost pe 20 mai 2018, site-ul a devenit foarte activ, promovând imaginea unor concurenți electorali și defaimându-i vădit pe alții.

Să vedem alt exemplu. Site-ul ziaruldegarda.com a încercat să cloneze cunoscutul site al redacției „Ziarul de Gardă”, zdg.md. În informațiile oficiale se vede că site-ul ar fi fost creat de o persoană pe nume Luca Maxim. Însă aceasta nu e de găsit. Numărul de telefon indicat, +373 69141305, a fost deconectat, adresa de email: [email protected] este una inexistentă și adresa juridică indicată – mun. Chișinău, str. Baltiului nr. 5, nu există. Ziarul de Gardă este cunoscut pentru investigațiile sale despre politicieni și persoane cu influență din Republica Moldova, acesta fiind supus mai multor atacuri de-a lungul anilor.

În prezent activitatea site-ului clonă este sistată.

Și pagina web a portalului de știri Ziarul Națiunii a fost creată pentru a induce în eroare publicul și a face o confuzie între acesta și portalul informativ Ziarul Național. Nu se cunoaște cine ar sta în spatele primului site, serverul fiind șters, activă rămânând doar pagina sa de pe Facebook.

Una din paginile recent create este Times New Moldovan, care ar face aluzie la renumitul brand „The New York Times”. Deși acesta indică că ar deține site-ul timesnewmoldovan.com, pagina este una inexistentă. Toate postările acestora sunt pe pagina de facebook și au un conținut electoral cu conținut defăimător asupra partidelor de opoziție extraparlamentară, respectiv Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Fals, pentru audiență

Un alt fenomen întâlnit în Republica Moldova este cel al publicării – mai ales pe Facebook – a unor știri false, gândite însă să aibă cât mai multe accesări, lucru care înseamnă audiență și implicit bani.

Am vorbit cu unul din tinerii care de aproape doi ani încearcă să câștige din promovarea știrilor false. Cornel Ababii ne-a spus că ideea de a monetiza fake news i-a fost sugerată de un amic, atunci când un site pe care îl avea nu-i mai aducea accesări.

Acum, mai ales când publică ”informații” despre presupusa moarte a unor persoane cunoscute în spațiul public, Ababii realizează un trafic serios.

Spre exemplu, știrea că regina muzicii populare Irina Loghin ar fi murit i-a adus lui Cornel 951.801 de vizualizări, iar știrea despre moartea interpretului Adrian Ursu a acumulat 712.681 de vizualizări. Ultimul a venit și cu o reacție la această ”știre”, menționând că acei care publică astfel de informații ar trebui totuși să-și asume consecințele.

Cornel Ababii își atinge scopul. „Sunt accesări, este publicitate, înseamnă că vin banii”, spune acesta. Totuși, venitul realizat nu este unul foarte mare. Lunar, tânărul reușește să câștige în jur de 50-100$, bani însă utili unui student, așa cum este el.

Ababii este nevoit să creeze un site nou în fiecare lună, deoarece ”fake-urile” sale sunt raportate pe Facebook și la un moment dat nu mai poate distribui linkuri de pe acest site pe rețelele de socializare.

De regulă, așa cum ne-a declarat, el nu scrie știri false despre persoane politice și nici nu face asta la comandă politică (anterior, Ziarul de gardă a arătat într-o investigație legăturile sale cu aripa de tineret a Partidului Democrat, aflat la guvernare).

Și totuși acest lucru s-a mai întâmplat, un exemplu fiind faptul că a spus că unul liderii opoziției, Andrei Năstase, ar fi fost agresat fizic. Acest fake a acumulat 6.937 vizualizări, o cifră care nu este nici pe departe mică.

E nevoie de aplicarea legii…

Am încercat să aflăm de la Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, care sunt consecințele știrilor false în Moldova, cine ar sta în spatele lor și cum poate fi combătut fenomenul dat.

„Oamenii care au o anumită cultură a consumului de media pot face o diferență. Însă nu toți pot deosebi sursele veritabile de cele clonate. Inclusiv stopfals.md, campania noastră de dezmințire a fake news, a fost clonată, și acum există un site clonă stopfals.com. Ele sunt intenționat create, publicând și știri adevărate, însă printre ele strecoară și fake news, încercând prin acest melanj să dea o credibilitate mai mare știrilor false”, spune Macovei.

”Impactul, din punctul meu de vedere, este unul destul de mare. În primul rând, persoanele ce nu au o percepție critică asupra mass media, diseminează această informație, dându-i o mare vizibilitate. O să dau și un exemplu. Unul din cele mai banale fake news deconspirate de noi a fost cum că statul român va plăti câte 10.000 de euro pentru fiecare copil născut după 1 ianuarie 2018. Informația provenea însă de la o propunere a unui partid, în contextul alegerilor parlamentare din România, partid care nici nu a trecut pragul electoral.

Știrea a fost intens promovată și în România și în Moldova. Site-urile de top din țara noastră, care de regulă nu publică fake news, au căzut și ele în această plasă. Pe de altă parte, anti-fake news pe care l-am dat noi, nu a avut o vizibilitate atât de mare. Acest fapt demonstrează că oamenii sunt interesați să vadă o informație, chiar dacă ea nu este adevărată”.

Foto: Unsplash

În opinia lui Petru Macovei, o soluție o reprezintă educația mediatică, astfel încât oamenii să fie învățați să facă deosebire dintre o știre veridică și una falsă sau tendențios prezentată.

În plus, crede el, e nevoie și de măsuri administrative în Republica Moldova, țară în care fake news înseamnă doar minciună și invenții, cu scopul foarte clar de a ”a discredita anumite persoane” sau de a influența procesul electoral.

”De unde sunt politicienii atacați prin fake news? Majoritatea sunt din opoziție. Eu nu am văzut nici un fake în raport cu vreun politician din conducerea acestei țări. Sunt absolut convins că, dacă la un moment dat ar apărea așa ceva, organele de poliție și bravul nostru Gheorghe Cavcaliuc de la Inspectoratul General de Poliție (IGP), care acuma declară că nu poate să facă nimic, va găsi cu siguranță vinovatul. Aici e vorba și de  lipsa de dorință a poliției din Moldova de a investiga asemenea cazuri, deoarece noi avem o subdiviziune specială la IGP, care ține de crimele cibernetice. Aceste persoane care scriu fake news trebuie găsite și pedepsite conform legii, deoarece aici e vorba de defăimare și de fals”, spune Petru Macovei.

…și de educație media

Mulți analiști media au constatat că în spațiul Comunității Statelor Independente, inclusiv în Moldova, oamenii devin mult mai ușor victime ale știrilor false.

O explicație pentru acest fenomen oferă Edita Badasyan, corespondentă la European Journalism Observatory și care de mai mulți ani trăiește la Berlin. „În Germania mass media preferă mai mult să se autocenzureze și mai curând să nu dea unele informații, decât să ofere  informații false. (…) Asta face ca oamenii să fie mai rar mințiți. Oricum, acolo toți cunosc mai multe limbi, știu să compare sursele de informație, să facă o analiză. Ceea ce nu se poate spune despre spațiul CSI, și mă gândesc în primul rând la Georgia și la Moldova, unde oamenii devin mult mai ușor victime ale știrilor false.

Edita Badasyan crede că ar trebui și în Moldova să se pună accentul pe educația mediatică a consumatorilor de știri. ”Ei singuri trebuie să distingă și să aleagă de unde să se informeze. Interzicerea unui site sau a programelor uneo televiziuni, chiar dacă e vorba de știri false, reprezintă un atentat la libertatea exprimării de opinie”.

Nici Vlad Stoicescu, fondatorul platformei media dela0.ro, nu este de acord cu intervenția statului în cenzurarea fake news.

„România nu are o politică de combatere a fake news. Așa cum nu au nici SUA, nici Marea Britanie. Eu personal nu sunt de acord ca statul să reglementeze fake news. Statul are el înuși anumite interese și atunci s-ar putea să se ajungă ca să fie cenzurată o informație incomodă pentru stat, însă aceasta să fie de fapt o informație de interes public. Astfel s-ar ajunge la nivelul Turciei, unde activează doar media comodă regimului Erdogan, iar restul e declarat fake news”, spune Stoicescu.

El mai crede că cea mai bună măsură de protecție împotriva fake news este educația media a cetățeanului. ”Dacă votăm o persoană extremistă la conducerea statului, atunci vom avea politici extremiste. Același lucru e și cu presa. Dacă vom încuraja fenomenul fake news, el va deveni tot mai mare. Să-l descurajăm înseamnă să avem filtrele necesare pentru a face diferența între o informație care este falsă sau servește anumite interese și între una care a fost publicată pentru a informa mai bine cetățenii.”

 

 

Sinopsis
Andrei Cebotari

Andrei Cebotari este jurnalist freelance în Chișinău. Acest articol a fost realizat în cadrul unui curs intitulat “Tehnici inovatoare pentru un jurnalism de calitate” organizat de Balkan Investigative Reporting Network și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova. O variantă redusă a acestui text poate fi citit aici, în limba engleză și aici, în limba rusă.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.