Balcanii după un summit (aproape) inutil

Deși au promis creșterea sprijinului pentru Balcanii de Vest, UE și Marea Britanie sunt mai curînd preocupate de propria securitate, decît de cooperarea regională și oferirea unei perspective europene pentru țările din această regiune.
Foto de Liam Tucker / Unsplash

La nivel oficial, pe 10 iulie, la Londra, în cadrul Summitului pentru Balcanii de Vest, liderii occidentali au discutat modalități de a aduce prosperitate, de a întări securitatea regională și de a obține reconcilierea în această zonă a Europei, intens afectată de conflicte și crize în anii din urmă.

„Istoria arată că stabilitatea şi securitatea în Balcanii de Vest înseamnă o Europă mai stabilă şi mai sigură”, spunea premierul britanic Theresa May într-o declaraţie dată publicităţii înaintea acestei reuniuni, care a reunit șefi de guvern și miniștri de externe, se arată într-o relatare a Balkan Insight.

May a promis și sprijin financiar: după Brexit, Londra va oferi, pentru anii 2020 și 2021, 80 de milioane de lire sterline, adică un plus de 95% față de ajutorul financiar acordat în prezent de britanici Balcanilor de Vest. Banii vor sprijini proiecte de dezvoltare în regiune.

Personalul implicat în problemele de securitate din regiune care afectează Regatul Unit – de la imigrație ilegală și pînă la infracţiunile legate de droguri, trafic de arme – urmează să întărească eforturile locale de combatere a criminalităţii organizate şi a extremismului. Printre alte măsuri, se va lansa, în colaborare cu guvernele Austriei şi Norvegiei, un Observator al Crimei Organizate din Balcani.

Un milion de lire va fi alocat formării şi consilierii în domeniul securităţii cibernetice; printre beneficiari se numără sistemul de reacţie rapidă în acest domeniu din Serbia şi Muntenegru. O sumă similară este rezervată continuării eforturilor de găsire şi identificare a victimelor încă date dispărute după conflictele din anii 1990.

Participanţii la summit au promis acţiuni concrete împotriva corupţiei. O declaraţie comună a stabilit deja principiile schimbului de informaţii care va permite organelor legale să lupte mai eficient împotriva crimei organizate şi a terorismului.

Așadar, securitatea a fost principala temă a întîlnirii de la Londra. La precedentele reuniuni pentru cele șase țări din Balcanii de Vest,  se pusese accent pe subiecte precum cooperarea regională, schimburile educaționale și conectivitate.

Sub umbra Brexit

Ministrul de Externe britanic Boris Johnson ar fi trebuit să prezideze Summitul de la Londra, numai că la acel moment el era preocupat să-și redacteze demisia din funcție. Așa că, în loc să se pună accent pe un posibil nou val de extindere a UE, energiile s-au concentrat pe părăsirea Uniunii de către britanici.

Și cum poate o țară care tocmai se pregătește să plece din clubul comunitar să prezinte credibil avantajele apartenenței la acesta?, se arată într-un comentariu Deutsche Welle.

Dar UE trebuie să se preocupe nu doar de cetățenii săi, ci și de cei din Balcani: cum pot fi aceștia convinși să susțină cauza europeană, în condițiile în care perspectivele de aderare ale țărilor lor par încă foarte îndepărtate? UE vrea să-și extindă influența în Balcani prin proiecte concrete și vizibile.

Și asta pentru că există deja alți actori majori care îi fac concurență în regiune: este vorba de Rusia, China și chiar Turcia, țări care și-au sporit semnificativ prezența în Balcanii în anii trecuți.

Foto: EPA-EFE/Luke MacGregor

Este și motivul pentru care UE a făcut presiuni în vederea rezolvării unor vechi conflicte regionale: acordul dintre Macedonia și Grecia, prin care s-a pus capăt diferendului de zeci de ani dintre cele două state, privind denumirea primului, a fost negociat și încheiat cu mediere din partea UE și ar urma să servească drept model de rezolvare pentru alte conflicte bilaterale.

„Ne-am învățat lecția cu modelul Croației. Pe viitor, nicio altă țară nu va mai putea adera la UE înainte de a-și fi rezolvat problemele bilaterale”, a declarat comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, intervievat de DW. La jumătatea lui 2019 vor fi demarate discuții  cu Macedonia și Albania. Serbia și Muntenegru negociază deja serios și sunt candidate serioase la aderare, în ciuda conflictului nerezolvat cu Kosovo.

Dar veștile bune din procesul de aderare sunt mascate în opinia publică europeană de temerile privind riscurile potențiale pe care le generează statele balcanice. Iar un aspect important în context este continua părăsire a regiunii de către tineret. Perspectivele economice proaste, lipsa încrederii în politică sunt cauzele principale pentru care tinerii balcanici își părăsesc țările.

La final însă, nu se știe ce s-a discutat și s-a decis concret pe această temă. Și asta pentru că comunicarea cu presa prezentă, din rândul căreia au făcut parte numeroși jurnaliști veniți din regiunea balcanică, a atins un record negativ: la conferința de presă comună susținută de Merkel, May și premierul polonez Mateusz Morawiecki, a cărui țară va organiza anul viitor conferința pentru Balcanii de Vest, nu s-a permis nici măcar o întrebare din partea jurnaliștilor privind această regiune. Și nici o întrebare de la vreun jurnalist din Balcanii de Vest.

O rușine, după cum au admis inclusiv jurnaliștii britanici. S-au permis însă fără probleme întrebări despre Brexit.

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.