Decizia instanței de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a generat o Mișcare de Rezistență ce contestă regimul oligarhic din Republica Moldova. Rămâne de văzut cu ce efect.
Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din Republica Moldova, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight.
Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție. Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.
Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Năstase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.
Andrei Năstase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu, preluat și de cotidianul Evenimentul Zilei Moldova că, în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.
Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum carismaticul lider al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat, aflat la guvernare și care, spun criticii, subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesul său.
Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.
Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc. Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.
Mai există și alte detalii delicate în trecutul său. Relatări mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.
În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.
Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.
„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase pentru Balkan Insight.
El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.
Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”
Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.
„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său”, a susținut Năstase.
După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Andrei Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.
Alegerile locale din Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.
Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.
În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.
Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca viitorii candidați ai Partidului Democrat să fie trecuți pe liste ca independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.
„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda negărilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție de mai bine de un an și jumătate.
O dovadă în acest sens este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor venite din partea Uniunii Europene.
Alianța împotriva unui regim „dictatorial”
În timp ce victoria neașteptată a lui Năstase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, acesta și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al opoziției extra-parlamentare, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.
Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere pentru multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.
Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câțiva ani și Ministerul Educației al Moldovei, demarând atunci mai multe reforme dure, dar necesare.
Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.
Într-un interviu pentru Balkan Insight, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă. „Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.
Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și ale liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.
„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.
„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.
Întrebată dacă ia în calcul posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și democrații pro-europeni, Sandu a spus răspicat: „Nu!”
„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul la primărie]. De aceea a impus sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest sistem ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.
Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.
„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea. „Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să plece”, a concluzionat Sandu.
Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice , inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.
Vlad Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, document în care s-a cerut ca orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.
„Această rezoluție, ce a fost cerută de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic urmărit: de a-i face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.
Rezoluția Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pe motiv că anularea alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.
Pentru electoratul său, Plahotniuc a spus că rezoluția Parlamentului European va duce la neprimirea unor bani ce ar fi trebuit „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.