Bulgaria. Mai aproape de euro

Este foarte posibil ca, peste doar doi ani, Bulgaria să adopte moneda europeană, în premieră pentru un stat din regiunea est-europeană.
Foto: Annette Fischer / Unsplash

De săptămîna trecută, Sofia a făcut un pas hotărît spre zona euro. Asta după ce oficialii bulgari au înaintat cererea de aderare la mecanismul ratelor de schimb, ERM-2, și la uniunea bancară, sperînd să adere la acestea înainte de iulie 2019, relatează Balkan Insight.

Anunțul a fost făcut la întîlnirea Eurogrupului, care include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.

„Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca Banca Centrală Europeană să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a spus letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital. El a reamintit însă că nu va fi ușor. ”Trebuie să muncim din greu şi să lucrăm împreună. Sunt convins că termenul dorit pentru aderarea la ERM-2 şi uniunea bancară sunt realiste”, a spus Dombrovskis.

Pe de altă parte, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a precizat că dorinţa Bulgariei de a adera la ERM-2 este o dovadă suplimentară a atractivităţii uniunii monetare. ”Trebuie să subliniez că aştept o astfel de abordare şi din partea altor ţări care doresc să se alăture ‘sălii de aşteptare’ din zona euro şi uniunii bancare. Abordarea faţă de acestea va fi aceeaşi”, a promis Centeno.

Miniştrii de finanţe au subliniat, însă, necesitatea ca Bulgaria să facă progrese în diferite sfere, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea corupţiei.

De altfel, a existat o controversă pe tema aderării, în același timp, la cele două mecanisme europene. Bulgaria ar fi preferat să eșaloneze procesul de aderare, în sensul de a amîna pentru o perioadă intrarea în uniunea bancară. În cele din urmă, la insistențele partenerilor europeni, guvernul bulgar a acceptat să meargă concomitent pe ambele piste, și în ERM-2, și în uniunea bancară.

Primul pas va fi aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2, anticamera zonei euro, unde va rămîne cel puţin doi ani, se arată într-o știre Agerpres.

Statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2.

Foto: Maryna Yazbek / Unsplash

Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, avînd în vedere că au trecut doar cîţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.

În 2014, mai multe bănci din Bulgaria s-au confruntat cu retrageri masive de bani în cîteva zile pe fondul unor informații răspîndite foarte rapid în rîndul depunătorilor. Ele vizau slăbiciunea financiară a cîtorva bănci și implicarea unor politicieni și oameni de afaceri în sistemul bancar.

Atunci, Bulgaria a avut la dispoziție o linie de credit de 1,7 miliarde euro de la Comisia Europeană. În cele din urmă, statul a fost nevoit să intervină pentru a salva două bănci cu capital privat. Fapt care îi face pe europeni să fie foarte atenți la sistemul bancar bulgar. Un sistem dominat de Unicredit Bank, banca italiană și de o bancă deținută de maghiarii de la OTP Bank.

În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, Bulgaria nu are probleme. Chiar dacă o regăsim, pe ultimele locuri, alături de România de fiecare dată în clasamentele europene, există totuși cîteva diferențe între cele două economii, relatează RFI.

Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care leva a fost legată mai întîi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice din Europa.

Acum, bulgarii culeg roadele. Intrarea în mecanismul ratelor de schimb, cu condiționările impuse, este floare la ureche pentru Bulgaria. Adică, mecanismul ERM-2 prevede ca evoluția cursului de schimb al monedei unei țări candidate să rămînă, timp de doi ani, într-un inteval de variație de plus sau minus 15% față de un nivel agreat. Condiție pe care Bulgaria este de așteptat să o îndeplinească fără probleme.

De asemenea, Bulgaria are unul dintre cele mai mici niveluri ale datoriei publice din Uniunea Europeană, de 25,4% din produsul intern brut și, spre deosebire de România, a încheiat anul trecut cu excedent bugetar, de 0,9% din PIB.

Concluzia este favorabilă vecinilor de la sud de Dunăre: Bulgaria a luat decizia politică, dar bazată pe argumente economice, de a se afla peste doi ani în zona euro. Cu toate avantajele aferente.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.