Grecia. Odiseea continuă

Programul de salvare a Greciei a fost finalizat, dar prețul pe care statul elen l-a plătit și urmează să îl plătească rămîne în continuare foarte mare
Foto: Marios Skoulas / Unsplash

Pe 20 august, perioada așa-numitului bailout (program de salvare) care a apăsat în ultimii ani asupra Greciei s-a încheiat oficial. Au fost opt ani de supraveghere politică și bancară, în condițiile în care creditorii, numiţi şi troika, respectiv Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), au livrat peste 300 de miliarde de euro pentru Grecia în cadrul a trei contracte de creditare. Troika a decis să ajute statul elen care se confrunta cu deficite enorme, o productivitate scăzută, cu salarii prea mari şi un consum privat exagerat.

# În acest timp, în urma politicilor economice și sociale foarte dure, economia țării a scăzut cu circa 25% față de 2010. Salariile au scăzut și ele, iar multe chiar s-au înjumătățit de atunci. Pentru OECD, o treime din cei 10 milioane de greci trăiesc la limita sărăciei, după ce salariul minim legal a fost coborît la 585 de euro. O cincime din greci nu pot să-și plătească chiria, electricitatea sau împrumuturile vechi de la bancă. Șomajul a scăzut, e drept, de la 28% la puțin sub 20%, dar rămîne cel mai ridicat din întreaga zonă euro. Economia a crescut, lent, cu doar 1,4% anul trecut. (sursa: RFE/RL). Însă, chiar dacă ultima perioadă de bailout s-a încheiat, austeritatea va continua încă mulți ani de zile în Grecia. Țara rămîne cu o datorie de circa 180% din PIB, care – într-un scenariu optimist – nu va putea fi plătită înainte de 2060.

Deși majoritatea grecilor nu a avut motive de bucurie, premierul populist de stînga Alexis Tsipras a sărbătorit cu pompă ieşirea ţării de sub supravegherea Troicii internaţionale. Dorind să marcheze prima zi a „noii ere” pentru ţara sa „debarasată” de planurile de ajutor internaţional şi de tutela creditorilor, Tsipras s-a dus  în insula Itaca, în Marea Ionică, punctul de plecare şi de întoarcere a lui Ulise în Odiseea lui Homer, pentru a anunţa de acolo că „o nouă zi răsare” pentru Grecia. „O zi istorică (…), cea a sfârşitului politicilor de austeritate şi a recesiunii”. „Odiseea modernă pe care ţara noastră a traversat-o din 2010 a luat sfârşit”, a spus el într-o alocuţiune de circa zece minute. Folosind expresii celebre din Odiseea, Tispras a lăudat curajul şi „capacitatea grecilor, care la fel ca Ulise au înfruntat „Symplegadele” (stâncile ce se ciocnesc) ale recesiunii.

Trebuie spus însă că în ciuda poziției sale de rebel, de oponent al creditorilor internaționali, Alexis Tsipras a pus în practică tocmai politica austeră și necesară solicitată de Troică, adoptînd măsuri dure, inclusiv majorarea taxelor și reduceri de costuri, dar a încetinit simultan reformele. Pe ansamblu, a urmat cursul de salvare impus de zona Euro chiar dacă acum prezintă totul drept succesul său. Pentru mulți analiști e o surpriză de ce acceptă acum grecii poziţia sa.

Foto: Matt Artz / Unsplash

De acum, Atena poate să acceadă la pieţele financiare internaţionale, însă nu se poate vorbi încă despre succesul programului de salvare a Greciei, decis în iunie 2011 de către şefii de stat şi de guverne ai Uniunii Europene. Problema finanţatorilor internaţionali şi politicienilor eleni este că atunci cînd s-a stabilit nivelul ratelor şi al dobînzilor pe care statul grec trebuie să le plătească anual, au pornit de la datele demografice valabile la acea dată. Însă, în urma izbucnirii crizei, mai mult de jumătate de milion de oameni au părăsit ţara. În anul 2011 Grecia avea o populaţie de 11,1 milioane de locuitori, iar în prezent există mai puțin de 10,7 milioane de cetăţeni care mai trăiesc în patria lor.

Desigur, exodul nu este specific doar Greciei, dar dinamica fenomenului de acolo este mai mare decît în celelalte ţări ale uniunii. După unele analize, în anul 2050 în Grecia vor mai trăi doar 8,5-10 milioane de oameni. În plus, 21% din populaţie este de peste 65 de ani, iar pînă în anul 2050 procentul vîrstnicilor poate să ajungă la 30%.

Consecinţa scăderii şi îmbătrînirii populaţiei este că nivelul datoriei Greciei, raportat pe cap de locuitori, creşte. Soluţia ar fi – ca de altfel şi în Romînia – ca fenomenul exodului să fie oprit, eventual cei care au părăsit țara să se întoarcă. Guvernul grec însă deocamdată nu poate să le ofere tinerilor o perspectivă atractivă în ţara lor. La fel de îngrijorătoare este o altă dată statistică: numărul naşterilor vii raportat la o femeie este de 1,4 ceea ce este aproape cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Dacă aceste tendinţe nu se vor schimba și fără o dezvoltare economică puternică, nu se întrevăd şanse pentru creşterea nivelului de trai.

Pentru ca Grecia să se poate redresa economic, ar fi nevoie de o creşterea anuală a producției interne de 4-5 procente. În 2017 însă, economia greacă a crescut cu doar 1,4%, iar pentru anul în curs se estimează o creştere de cel mult 2%. Tendinţele arătate sunt periculoase pentru că – aşa cum scrie Der Spiegel – în perioada 2008-2018 Grecia şi-a pierdut un sfert din produsul intern brut şi a trăit cea mai mare criză a ultimilor decenii.

În timp ce celelalte ţări ajunse în criză în anul 2008, cum ar fi ţările baltice, Portugalia sau Islanda au reușit să depășească cele mai mari dificultăți, în Grecia încă nu se vede luminiţa de la capătul tunelului.

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.