Moment de tensiune între România și Moldova

Cronica primului moment de tensiune diplomatică între București și Chișinău, din 2009 încoace
Foto: captura Facebook

Luni 27 august – întîmplător, chiar în ziua în care Republica Moldova își sărbătorește independența -, Poliția de Frontieră moldoveană a format un cordon pe Podul peste Prut la vama Leușeni, oprind zeci de cetățeni români (cei mai mulți și cu cetățenie moldoveană), să intre în Republica Moldova, după ce aceștia fuseseră întorși din drum și la Sculeni.

Oamenii participau la ”Marșul Centenar”, o acțiune comemorativă de marcare a împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, care a început pe 1 iulie la Alba Iulia, și ar trebui să se încheie pe 1 septembrie la Chişinău, după 1.300 de kilometri parcurşi pe jos de participanți.

Trecerea frontierei de stat a Moldovei le-a fost interzisă pe motiv că ar fi ”perturbat ordinea publică în zona de frontieră, cu încălcarea regimului punctelor de trecere”.

Marți 28 august, Ministerul român de Externe l-a convocat pe Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, pentru explicații în legătură cu blocarea accesului acestora.

A fost primul astfel gest diplomatic, de la căderea regimului comunist în Moldova încoace, în 2009.

Totodată, prin intermediul Ambasadei României din Chișinău, Bucureștiul a făcut demersuri pentru a se asigura că cetățenilor români le sunt respectate drepturile așa cum este normal într-un stat aflat într-o relație de asociere cu UE și de parteneriat strategic cu România”, reiese dintr-un comunicat al MAE român.

Diplomația română a adăugat că, din punctul de vedere al autorităţilor de frontieră române, grupul de persoane care s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei Albiţa nu a perturbat în niciun fel ordinea şi liniştea publică şi nici nu a adus atingere regimului juridic al frontierei de stat.

Abia marți seară, participanții la marș au fost lăsați să treacă frontiera cu Republica Moldova, dar fără liderul unioniștilor George Simion.  Acesta a respins public acuzațiile Poliției de Frontieră și a spus că va rămîne la graniță și, în semn de protest, va intra în greva foamei.

”În acest moment, Republica Moldova este un stat antiromânesc, la fel ca în perioada lui Voronin. Voi sta aici la graniță și voi transmite adresări către toate ambasadele statelor europene din România și R. Moldova, să monitorizeze aceste abuzuri. Dacă situația nu se remediază, vom cere ca oficialilor de la Chișinău să le fie retrasă cetățenia română. E inadmisibil ce se întâmplă în An Centenar, când ar trebui să sărbătorim cu toții, pe ambele maluri ale Prutului”, a spus Simion.

Miercuri, Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene de la Chișinău a spus într-un comunicat că regretă „situația creată” la frontiera cu România, arătînd că acesta este ”un caz izolat, care a avut loc din cauza dificultăților de ordin tehnic în Sistemul Informațional al Poliției de Frontieră, precum și al comportamentului inadecvat al unor cetățeni”.

Chișinăul a reafirmat pe această cale ”ferma hotărâre de a respecta neabătut angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și normele internaționale în vigoare privind libera circulație a cetățenilor”.

În același context, MAEIE subliniază că nu există nici un motiv pentru a îngrădi sau limita accesul cetățenilor din România, cu care Republica Moldova are o cooperare excelentă în toate domeniile, inclusiv în cel frontalier.

Spuneam că, acesta este primul moment de tensiune diplomatică între București și Chișinău, din 2009 încoace.  De atunci, România și-a afirmat deschis sprijinul pentru traseul european al Moldovei, a reluat și intensificat relațiile economice, a investit sume mari în repararea grădinițelor, teatrelor și școlilor din R. Moldova, și – din 2016 încoace – și-a riscat imaginea și relația cu UE ajutînd diplomatic și financiar guvernul Pavel Filip.

Acesta din urmă are în acest moment relații proaste și cu Uniunea Europeană și este posibil să ajungă și la o răcire a relațiilor cu România, în contextul în care acest guvern, în ciuda unei scriptice relansări economice, este tot mai mult criticat pentru capturarea instituțiilor statului, blocarea reformelor în justiție și suspendarea finanțării venite din partea Uniunii Europene.

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.