Un proiect finanțat de Uniunea Europeană oferă informații de specialitate gravidelor din Moldova, pentru care internetul este cam singura sursă de informare
Într-o cămăruță de la etajul al V-lea al spitalului din orașul moldovenesc Criuleni, cinci femei însărcinate participă la primul lor curs de educație prenatală.
“Am căutat pe Google simptome sarcină și așa mi-am dat seama că sunt însărcinată,” spune una dintre femei, Zinaida Cemag, în vârstă de 36 de ani. “După ce voi termina cursurile, voi fi mult mai pregătită să nasc.”
Cemag nu este singura femeie din Moldova care se bazează pe Internet pentru a căpăta informații despre sarcină. Pentru multe moldovence, în special din zone rurale precum Criuleni, Internetul reprezintă singura sursă reală de informații, relatează Balkan Insight.
“Peste 2000 de femei din această regiune nu au acces la asistență perinatală”, spune Lilia Onea, care coordonează un proiect menit să ofere asistență pre- și postnatală femeilor de la est de capitala Chișinău, în regiunea de lângă Nistru.
Finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), proiectul susține prima școală de asistență pre- și postnatală din zonă, ocupându-se de femeile gravide aflate de ambele părți ale liniei care desparte Moldova de regiunea separatistă transnistreană. O astfel de școală urmează să se deschidă și la Tiraspol, capitala auto-proclamatei Republici Transnistrene
Lipsa doctorilor, dar și a banilor necesari pentru educarea viitorilor părinți contribuie la rata ridicată a sarcinilor în rândul adolescentelor precum și a mortalității infantile în Moldova, cea mai săracă țară din Europa.
În Moldova, gravidele se bazează, în general, pe medicii de familie, care nu sunt specializați în asistență perinatală. În zonele rurale, este greu să găsești astfel de doctori, din cauza fenomenului de migrație a creierelor, ce afectează serios estul Europei, și în primul rând Moldova.
Dacă, în teorie, educația perinatală există, în practică ea este inexistentă.
“Este evident că, teoretic, pe hârtie, există școli pentru mame în fiecare spital raional și în fiecare centru de medicină de familie. Ele nu funcționează însă din lipsa de fonduri”, declară Maxim Călăraș, ginecolog obstetrician care lucrează într-o clinică particulară din Chișinău. “Nu poți decât să te voluntarizezi pe termen lung“, spune el.
În absența unui sprijin din partea statului, gravidele recurg la Internet, unde Google le poate duce la “concluzii periculoase”, spune el.
“Vă asigur că toate aceste site-uri duc la moartea intrauterină a fătului. Când vin la noi fătul este pietrificat, chiar dacă la început nu existau motive de îngrijorare”.
UE ajunge într-o țară divizată
Moldova are una dintre cele mai ridicate rate a nașterilor în rândul adolescentelor din Europa, și anume, 16% din totalul nașterilor, spune Valeriu Săinsus, expert în probleme de populație și demografie de la IDIS Viitorul, o organizație neguvernamentală din Chișinău.
“Fiecare a șasea naștere din Moldova are loc la o vârstă timpurie“, spune el dând vina pe lipsa de educație și situația familială dificilă.
În timp ce în Moldova, rata nașterilor este îngrijorător de scăzută, reducându-se cu 8,9% între 2016 și 2017, până la 341.000 de copii născuți vii, anul trecut, mortalitatea infantilă a fost de 9,9 la 1000 de copii născuți vii, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul mediei din UE.
Problema o reprezintă tehnica medicală de slabă calitate, lipsa fondurilor și a educației, precum și rata ridicată a migrației care lipsește Moldova de profesioniști în sănătate.
“Tinerii nu beneficiază aproape deloc de educație sexuală”, spune Săinsus. “Sistemul trebuie să intervină cu campanii de informare eficiente”.
Cursurile de la Criuleni, finanțate de Uniunea Europeană, sunt destinate femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Acest proiect se înscrie în eforturile UE de a depăși barierele dintre Moldova și Transnistria, în timp ce Moldova, în general vorbind, se află prinsă undeva la mijloc, între atracția către Occidentul și mai vechile sale legături apropiate cu Moscova.
Veaceslav Popescul, partener transnistrean în proiect, afirmă că multe femei din această regiune au fost uimite când au auzit de proiect.
“Femeile de la țară nu se îngrijesc în timpul sarcinii – continuă să lucreze în grădină și să facă munci grele”, spune el. “Așa că au nevoie de aceste informații, au nevoie de comunicare”.
Marco Gemmer, adjunct al șefului delegației Comisiei Europene în Moldova, a declarat recent: “Sunt foarte bucuros să văd că banii Uniunii Europene ajung la cei care au nevoie de ei”.
Tatiana Nicolaev, 27 de ani, din regiunea separatistă transnistreană, spune că nicio informație de pe Internet nu se poate compara cu sfatul unui specialist. “Sfaturile contribuie la reducerea presiunii pishologice, la teama pe care o ai față de naștere”, crede Nicolaev.
