Macedonia. Un referendum care nu rezolvă mai nimic

Rezultat ”contradictoriu” la referendumul din Macedonia privind schimbarea numelui țării: aprobare copleşitoare, dar participare slabă la vot. Acum e și mai greu ca acordul să fie ratificat de Parlament
Alexandru cel Mare în Skopje

# Referendumul din Macedonia privind schimbarea numelui republicii, în baza unui acord cu Grecia, a eșuat, anunță agențiile de presă. Președintele comisiei electorale de la Skopje a spus că participarea la vot a fost de sub 50%, așa că votul nu este validat. Anunțul a fost făcut duminică noapte (30 septembrie), după numărarea a peste 93% din voturi.

Din acestea, 91,4% erau pentru schimbarea numelui, și implicit pentru acordul cu Grecia încheiat pe această temă, care ar deschide calea Macedoniei spre integrarea în NATO și UE. Numai 5,9% dintre cei care au votat, au răspuns cu „nu” la întrebarea: Sunteți de acord cu integrarea în NATO și UE prin acceptarea acordului negociat cu Grecia?

Absenteismul poate fi explicat prin alegătorii din diaspora – 300.000 până la 400.000 – care nu au votat.

# Referendumul a avut doar un rol consultativ. Premierul Zoran Zaev, care sprijină acordul cu Grecia privind schimbarea numelui, a intenționat să arate că există un sprijin popular pentru acordul de la Prespa, lucru care i-ar fi permis ulterior să atragă mai ușor voturile necesare în Parlament pentru parafarea sa. Inițial, el declarase că va demisiona, dacă majoritaea votează împotrivă. După ce s-a anunțat rezultat, Zaev a anunțat că rămâne în funcție pentru că „o majoritate largă” vrea schimbarea numelui și integrarea euro-atlantică.

La rîndul său, Hristijan Mickoski, lider al VMRO DPMNE, principalul partid de opoziție,  a declarat că referendumul care a eșuat arată doar că politicile guvernului sînt greșite. ”Prin votul împotrivă, dar mai ales prin faptul că au boicotat referendumul, cei mai mulți oameni au arătat că nu vor să dea undă verde acestui acord”, a declarat Mickoski.

Pentru ca acordul cu Grecia să fie aprobat de către forul legislativ e nevoie de votul a două treimi din parlamentari. Coaliția formată din Partidul Social-Democrat al lui Zoran Zaev  și din mai multe partide ale minorității albaneze nu are sprijinul necesar în acest sens, lipsindu-i circa zece voturi, așa că premierul macedonean va încerca probabil să forțeze alegeri anticipate.

# Liderii occidentali, inclusiv premierul grec Alexis Tsipras, și-au exprimat susținerea pentru Zaev, îndemnînd toate părțile la rațiune și la respectarea rezultatelor votului. NATO i-a îndemnat pe ”toţi liderii politici şi partidele să profite de această ocazie istorică”.

# Pe 12 iunie, premierul macedonean Zoran Zaev a anunțat că Atena şi Skopje au ajuns în cele din urmă la un acord asupra numelui Fosta Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM). Este foarte probabil ca acest stat să se numească de acum înainte ‘Severna Makedonja’ / „Republica Macedonia de Nord”.

# Macedonia speră că acest acord îi va deschide calea pentru aderarea la NATO și, ulterior, la Uniunea Europeană.

# Diferendul dintre cele două state datează din 1991, când mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii şi-a declarat independenţa. Acum, la nivel simbolic, se poate spune că Iugoslavia a intrat în istorie, nemaiexistînd oficial nicio referire la acest nume, odată cu dispariția FYROM.

# Macedonia/FYROM are două milioane de locuitori, dintre care circa un sfert (la nivel oficial) și mai bine de o treime (neoficial) sunt etnici albanezi. Între minoritatea albaneză și majoritatea de origine slavă au fost mai multe conflicte, inclusiv armate, reglementate prin acordul de la Kumanovo. În plus, Macedonia este singura țară din lume în care rromii  si aromânii și-au văzut limba recunoscută ca limbă oficială.

# Atena a considerat mereu că numele ”Macedonia” aparţine patrimoniului său cultural, temîndu-se mai mult sau mai puțin justificat de iredentismul macedonean faţă de provincia greacă Macedonia, considerată drept centrul imperiului lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.). Ironia face ca acordul între Skopje și Atena să fi fost agreat la foarte scurt timp după ziua de naștere (10 iunie) a eroului antic ce a cucerit toată lumea cunoscută în acel moment, pînă în India.

# O ideologie identitară de tip protocronist este foarte populară la Skopje, unde pentru un călător neutru nu poate decît să surprindă abundența de statui și monumente ce proslăvesc pe Alexandru Macedon și ”macedonismul”. Desigur, Alexandru e cel mai mare erou al macedonenilor, dar ce se știe cu certitudine este că macedonenii vorbeau o altă limbă decît greaca și care, oricum, nu avea nimic de a face cu limba de origine slavă (foarte apropiată de bulgară) vorbită acum în Macedonia/FYROM/Severna Makedonja.

# Pentru a înțelege mai bine contextul disputei dintre Skopje și Atena vă recomandăm următorul articol: A cui e Macedonia?

Gloria de altă dată reimaginată azi – Foto: Sinopsis
Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.