Moldova-Turcia. O apropiere sub semnul erdoganizării?

Vizita în Republica Moldova a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan e un semn nu doar al apropierii dintre cele două țări, ci și un indiciu despre modul în care funcționează sistemul de putere la Chișinău
Foto: Unsplash
CONTEXT OFICIAL

# Președintele turc Recep Taiyyp Erdogan este așteptat în Republica Moldova pe 17-18 octombrie. În prima zi, el se va afla la Chișinău, urmînd ca apoi să viziteze Găgăuzia. La Comrat și în alte localități ale regiunii autonome, Erdogan va participa la inaugurarea a șase obiecte sociale importante, construite prin contribuția Turciei. Este vorba despre o grădiniță, un spital, o școală de creație pentru elevi, un centru de cultură, un azil de bătrâni și un parc.

Programul oficial este disponibil aici.

Pentru președintele Igor Dodon, care va fi gazda omologului său turc, vizita ”va contribui la consolidarea, aprofundarea și extinderea relațiilor de colaborare dintre cele două state în toate domeniile de interes comun”.

La Chișinău, președintele turc va participa și la redeschiderea sediului administrației Președinției moldovene. Cheltuielile pentru reparația clădirii, estimate la circa 7,8 milioane dolari, au fost suportate de către compania de construcții Sonbay Group din Ankara. Aceasta a fost aleasă în urma unei licitații organizate de Agenția Turcă de Coordonare și Cooperare (TIKA). Reparațiile au durat circa nouă luni, asta după ce clădirea a stat în paragină aproape zece ani, ea fiind distrusă în urma protestelor din 7 aprilie 2009.

Atunci mii de oameni au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale pentru a protesta față de rezultaul alegerilor parlamentare de atunci, cîștigate clar de Partidul Comunist. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și au pus foc în interior. De acolo au fost sustrase documente, mobilier și computere, printre altele fiind ars și originalul Declarației de Independență a Moldovei.

Sediul președinției după renovare
CHESTIUNEA EXPULZĂRILOR

# Vizita la Chișinău a președintelui turc vine la scurt timp după ce, pe 6 septembrie, ofițerii Serviciului moldovean de Informații și Securitate au reținut și expulzat șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Două zile mai tîrziu, s-a relatat că toți cei șapte profesori se află într-o închisoare din Turcia.

Autoritățile moldovenești au susținut că angajații liceelor „Orizont” au fost reținuți și expulzați din Moldova în mod legal și cu respectarea legislației. Liderul Parlamentului, Andrian Candu, declara că arestarea și deportarea cetățenilor turci s-a făcut în baza unor dosare vechi de 20 de ani pentru a asigura securitatea internă a Republicii Moldova, iar autoritățile nu au primit vreo solicitare în această privință din Turcia.

Operațiunea de expulzare a fost însă tratată cu îngrijorare de mai multe organizații internaționale. Luări de poziții au avut Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Uniunea Europeană și Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova. Toate au declarat că decizia autorităților moldovene „ridică serioase semne de întrebare”.

Autoritățile turcești consideră că această rețea internațională de instituții de învățământ este controlată de activistul turc Fethullah Gulen, care locuiește în SUA. Guvernul Turciei acuză mișcarea lui Gulen de organizarea încercării de lovitură de stat, în iulie 2016. De atunci, în Turcia au fost arestați zeci de mii de presupuși adepți ai acestuia.

Subiectul expulzărilor va fi, cel mai probabil, abordat şi de cei doi preşedinţi, dar e prea puțin probabil că acest lucru îi va ajuta în vreun fel pe profesorii turci. Cît despre afectarea imaginii internaționale a Moldovei deja se poate vorbi ca despre un fapt împlinit.

Erdogan și Dodon, octombrie 2018
CUM SE FACE POLITICA LA CHIŞINĂU?

# De ani buni, Republica Moldova se află într-un echilibru fragil între Est și Vest, acum ”polii de putere” fiind reprezentați de un președinte pro-rus, Igor Dodon, susținător fervent al unor relații privilegiate cu Moscova și de o coaliție de guvernare care, cel puțin în declarații, este pro-Uniunea Europeană și pro-NATO.

Numai că, și vizita președintelui Erdogan arată acest lucru, politica la Chișinău se face fără prea multă atenție la principii și urmărindu-se doar interesul de moment. Iar acesta se traduce în relații politice neconflictuale, în primirea și acceptarea de orice fel de ajutoare (dar mai ales financiare) și, nu în ultimul rînd, de atragerea de investiții.

Cum altfel se poate explica faptul că doar cu cîteva zile înainte de sosirea președintelui turc au demarat lucrările la complexul Arena Chișinău, aceasta fiind una dintre principalele proiecte electorale ale Partidului Democrat, de la guvernare (reamintim că în februarie 2019, în Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare). Arena va fi construită în parteneriat cu compania turcă Summa Group, care a licitat singură. Proiectul este plin de neclarități, scria Ziarul de Garda, printre altele prin faptul că partenerul privat va credita pe termen lung statul moldovenesc, care va plăti construcția complexului.  Terenul unde urmează să fie înălțată arena este scos din circuitul agricol cu pierderi de circa 90 de milioane de lei, care nu vor fi compensate, iar statul a alocat 200 de milioane de lei pentru edificarea acesteia din fondul pentru reparația drumurilor, bani care sînt prevăzuți în bugetul pentru anul 2018 din fonduri externe.

Alte date despre buna colaborare economică dintre Turcia și Moldova. În august, Administrația de Stat a Drumurilor a semnat cu ONUR Taahhut Tasimacilik Insaat Ticaret Ve Sanayi un contract de aproape 60 de milioane de euro pentru construcția a două porțiuni de drum.

Nu în ultimul rînd, pe 12 septembrie, la scurt timp după expulzarea profesorilor, la Chișinău a avut loc un forum economic moldo-turc cu genericul „Noi orizonturi în ameliorarea cooperării economice între Moldova și Turcia”. Acolo, Chiril Gaburici, ministrul economiei, a adresat mulțumiri agenției de stat TIKA din Turcia pentru sprijinul de aproximativ 33 milioane de dolari acordat Moldovei în ultimii 25 de ani. S-a vorbit și despre noile preferințe economice: Moldova preconizează să majoreze cotele mărfurilor moldovenești exportate pe piața turcească și să discute cu Ankara despre posibilitatea unor cote suplimentare. Altfel, Turcia este cam al cincilea partener economic al Moldovei.

Totodată, de la începutul acestei luni, cetățenii moldoveni vor putea călători în Turcia doar cu un act de identitate la ei, după ce regimul bilateral al vizelor a fost abolit în 2012.

Plahotniuc și Erdogan, septembrie 2017

Deși de o vizită la Chișinău a președintelui Erdogan se vorbește de mai bine de trei ani, de o apropiere reală în relațiile moldo-turce poate fi vorba doar de mai puțin timp.

În anul 2016 președintele Dodon l-a invitat oficial pe Erdogan să viziteze Moldova, anunțîndu-se inițial că acest lucru se va întîmpla fie în mai, fie în august, dar nu a fost să fie.

În plus, următorul pas semnificativ a avut loc în septembrie anul trecut, cînd Recep Tayyip Erdogan l-a primit la Ankara pe Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, aflat la guvernare în Moldova. Mai puțin obișnuit e doar faptul că Plahotniuc nu ocupă nicio funcție oficială în stat, însă întîlnirea pare să fi dus la o apropiere a relațiilor dintre cele două țări.

Poate să fie doar o coincidență faptul că în aceeași zi, la Ankara, Erdogan purta negocieri cu Vladimir Putin, însă acest detaliu a fost subliniat semnificativ de către televiziunile fidele lui Plahotniuc în relatările lor.

ERDOGANIZARE? ANTI-EU?

# De cîțiva ani buni, Turcia și-a modificat rolul geostrategic pe care îl joacă în zona Mării Negre și a Balcanilor. De la statutul de bastion al atlantismului, Turcia a ajuns acum să fie interesată în primul rînd de urmărirea propriilor interese politice și economice.

În plus, regimul de la Ankara – personalizat de președintele Recep Tayyip Erdogan – este indiscutabil unul autoritarist, anti-liberal, în care se exercită un control aproape total asupra administrației, justiției, iar vocile opoziției sînt reduse la tăcere. Analiștii spun că există un risc ca islamo-naționalismul primitiv și agresiv să înlocuiască în Turcia laicitatea și valorile europene ale democrației și statului de drept.

Lucrurile nu sînt foarte mult diferite nici în Moldova. Țara se află în continuare în căutarea unei identități, balansează ideologic, politic și economic între Europa și Rusia (fostul spațiu sovietic), partidul la guvernare a luat sub control toate instituțiile statului, presa este relativ ținută sub control prin pîrghii economice. E drept că Igor Dodon nu are nici pe departe atîtea puteri precum Recep Tayyip Erdogan.

Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, spunea pentru News Maker: ”Partidul de la guvernare și liderul acestuia, V. Plahotniuc, într-adevăr încearcă să stabilească un stil oriental, despotic de guvernare. Cei din PDM înțeleg că dacă se vor juca de-a democrația, vor pierde puterea. De aceea, lăsînd la o parte decența, au trecut la metode autoritare de menținere a puterii. Mai departe, vor fi și curățări ale terenului opoziției, care este atît de dezbinată, și arestări ale oamenilor incomozi, chiar și fără motive inventate. Pentru că oricum nu are cine să-i întrebe și să le ceară socoteală”.

Kulminski a subliniat că în acest sens, în Moldova într-adevăr vin timpurile „erdoganizării”. „Și aici totul este posibil deja, deoarece regulile sunt rescrise din mers”, a mai spus acesta.

Foto: Wikipedia

La rîndul său, comentatorul politic Alexei Tulbure a spus în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la postul de televiziune TVR Moldova, citat de IPN, că vizita președintelui Turciei marchează un lucru important în istoria Republicii Moldova și are o încărcătură simbolică deosebită: e vorba de începutul unei epoci „neeuropene”.

„După mine, această vizită marchează începerea unei noi etape în istoria țării, unei epoci neeuropene și totul, inclusiv vizita unui lider care a ajuns la reputația de conducător autoritar, un nou dictator al Orientului, această blocare a orașului în cele mai proaste tradiții ale unor regimuri nedemocratice, duce la acest gând”, a afirmat analistul.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.