La zi. Apropieri, tensiuni

Cam ce se poate întîmpla în jurul nostru, dacă citim cu atenție știrile de azi
Foto: Unsplash

# Moldova. Mai multă apropiere de Rusia? Dacă președintele pro-rus Igor Dodon abia s-a întors dintr-o vizită la Moscova, unde a obținut numeroase promisiuni de ajutor de la Vladimir Putin, o apropiere de Rusia pare să se întîmple și la nivel guvernamental. După un an și jumătate în care oficialii moldoveni au evitat deplasările în Federația Rusă, o delegaţie a Republicii Moldova condusă de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), Tatiana Molcean, merge pe 8 noiembrie la Moscova pentru a se întâlni cu delegaţia rusă condusă de către viceministrul afacerilor externe, Grigori Karasin. Consultările politice interministeriale moldo-ruse vor avea loc la iniţiativa Chişinăului și vor aborda ”avansarea dialogului politic, aprofundarea cooperării în domeniul comercial-economic, social, interacţiunea în sfera cultural-umanitară, etc”. La sugestia părții moldovenești, în cadrul discuţiilor urmează a fi abordate şi subiectele problematice ale relațiilor bilaterale, inclusiv dificultăţile întâmpinate la călătoriile în Federația Rusă de către oficialii moldoveni de rang înalt. Mai multe detalii aici.

# Ucraina. Criza politică se accentuează.  Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luţenko, urmează să demisioneze pe 7 noiembrie, după moartea unei militante anticorupţie în urma unui atac cu acid. Luţenko, în funcţie din 2016, a calificat drept o ”campanie de comunicare” acuzaţiile împotriva puterii care s-au intensificat după decesul Katerinei Gandziuk, 33 de ani, aceasta numărându-se printre câţiva zeci de militanţi ucraineni agresaţi în ultimele luni. Societatea civilă şi politicieni acuză autorităţile că încurajează astfel de atacuri nefăcând nimic pentru a-i pedepsi pe făptaşi. Moartea sa a creat un şoc în Ucraina şi printre partenerii occidentali ai Kievului. Uniunea Europeană şi Statele Unite au cerut autorităţilor ucrainene să pună capăt atacurilor împotriva societăţii civile. AFP are mai multe detalii.

# Balcani. Tensiuni Kosovo-Serbia&Bosnia. Toată lumea a fost luată prin surprindere de decizia guvernului de la Priștina de a impune o taxă de 10% la importurile provenite din Serbia și respectiv Bosnia-Herzegovina.  ”Am luat o astfel de decizie pentru prima dată în istoria noastră de zece ani, ca stat”, a spus premierul Ramush Haradinaj, conform Balkan Insight. Acesta a adăugat că măsura vine ca urmare a ”atitudinii ostile” a celor două țări față de Kosovo, ce ar include amenințări de la Belgrad față de cetățenii care se alătură armatei neoficiale a Kosovo. Uniunea Europeană a reacționat spunînd că așteaptă clarificări de la Priștina, deoarece decizia sa contravine obligațiilor asumate de Kosovo ca membru al CEFTA (organizație a cărei președinție o și deține în acest moment) și, în plus, subminează cooperarea regională. În ultima vreme, relațiile dintre Kosovo și Serbia păreau să se detensioneze, vorbindu-se chiar de un schimb de teritorii ca o formă de a pune capăt tensiunilor. Numai că ieri, premierul sîrb Ana Brnabic a spus că cele două țări sunt departe de a încheia un acord cuprinzător, iar un eventual schimb de teritorii, chiar dacă va fi convenit, nu ar fi suficient pentru un acord de pace.

Europa. Spre o armată UE? Europa trebuie să aibă armata sa pentru a se apăra de amenințări din partea Rusiei sau Chinei, a declarat pe 6 noiembrie președintele Franței, Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului de radio Europe 1, Macron a atras atenția că europenii nu pot fi apărați decât de o armată proprie. După spuse lui: „În fața Rusiei, care este la frontierele noastre și care a demonstrat că poate fi amenințătoare, avem nevoie de o Europă care se apără singură, fără să depindă doar de Statele Unite”. Miercuri, la Paris, are loc o reuniune a șapte miniștri europeni ai apărării la care se va discuta ideea acestei armate europene, susținută de Macron de la venirea sa la putere. Până acum, în Uniunea Europeană, Marea Britanie era cea care se opune cu îndârjire acestui plan, care ar fi putut slăbi legăturile militare cu Statele Unite. Detalii la Radio Europa Liberă.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.