Moldova. Suspiciuni legate de furtul miliardului

Oficialii de la Bruxelles suspectează că autoritățile din Republica Moldova nu doresc să-i pedepsească pe cei aflați în spatele ingeniosului furt a unui miliard de dolari din sistemul bancar. Experții consideră că, pentru partidul de guvernământ, interesul politic vine pe primul loc, se arată într-o analiză a Balkan Insight. 
Foto: Unsplash

Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra autorităților de la Chișinău pentru a-i pedepsi pe cei care au pus la cale sistemul prin care peste 1 miliard de dolari SUA au dispărut în 2014 din băncile moldovenești, dar și să recupereze banii, pe fondul suspiciunilor că guvernul trage de timp pentru a obține dividende politice.

Ilan Șor, eminența cenușie a furtului, care aproape a falimentat cea mai săracă țară a Europei, condamnat în primă instanță, rămâne liber în așteptarea rezultatului recursului.

Criticii consideră că roțile justiției se mișcă prea încet și se întreabă dacă principalul partid de guvernământ așteaptă să vadă dacă sprijinul partidului condus de Șor poate fi necesar pentru a obține o majoritate după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Numai câteva persoane au fost trimise în închisoare pentru implicarea în schema complexă de fraudare a Băncii Naționale a Moldovei cu 13 miliarde lei moldovenești, în valoare de aproape 1 miliard de dolari ceea ce reprezintă aproximativ 15% din producția economică a țării.

În două rapoarte pregătite pentru Banca Centrală de la Chișinău, anchetatorii internaționali din cadrul Departamentului de Investigații al firmei Kroll susțin că dovezile sugerează că zeci de companii au fost implicate într-o „acțiune masivă, coordonată de fraudare” care a avut loc într-o perioadă de peste trei ani. Cu toate acestea, cu excepția lui Șor, autoritățile moldovenești au păstrat secrete numele celor identificați în aceste rapoarte.

„Există suspiciuni că nu se dorește investigarea cazului, nici recuperarea banilor sau pedepsirea celor vinovați”, a declarat recent, într-o emisiune politică difuzată în fosta republică sovietică, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko.

„Nu numai că partenerii internaționali așteaptă să audă despre recuperarea fondurilor, ci și cetățenii Moldovei, pentru că ei își doresc banii înapoi”, a spus Michalko.

„Au fost aduse pagube mari țării. Aceasta este cu siguranță una dintre marile așteptări”, a adăugat el, referindu-se la o serie de probleme care au înrăutățit, în ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles.

Calcule politice

Răbdarea UE față de Chișinău pare să fi ajuns la capăt, la patru ani după semnarea unui acord de asociere menit să stimuleze reformele economice și politice într-o țară ruptă între integrarea cu Occidentul și vechile legături cu Rusia.

Șor a fost condamnat în primă instanță și a primit, în luna iunie a anului trecut, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare. Recursul său este în curs de desfășurare. În ciuda faptului că i-a fost interzis să călătorească în afara țării, a reușit să obțină permisiunea instanței pentru a se trata în străinătate, fiind văzut într-un hotel de lux israelian în luna august.

Partidul său, care îi poartă numele, este în plină campanie electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019; un loc parlamentar îi poate oferi imunitate lui Șor, iar o prezență puternică a partidului său în viitorul Parlament de la Chișinău se poate dovedi folositoare pentru Partidul Democrat (n.r.-formațiune care conduce și actuala coaliție de guvernământ), când va veni momentul construirii unei noi alianțe de guvernare, consideră unii analiști.

Dacă, pe de altă parte, partidul nu reușește să treacă pragul de 6% pentru a intra în Legislativ, Șor „poate fi sacrificat pe altarul luptei împotriva corupției”, a declarat analist politic Ion Tăbârță.

Între timp, atacurile lui Șor împotriva opoziției și potențialul său de a atrage posibili alegători de la socialiști convin de minune Partidului Democrat.

„Ilan Șor are o misiune dublă: să hărțuiască opoziția și să-i atragă posibili alegători ai Partidului Socialist”, a declarat Tăbârță.

Ilan Șor / Foto: Facebook
„Persoane absolut oneste”

Când Partidul Democrat a preluat conducerea coaliției de guvernământ, la scurt timp după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat în octombrie 2015, acesta a promis să organizeze un panou electronic care să arate cât de mult din sumele sustrase în „jaful secolului” au fost recuperate. Dar până în ziua de azi, doar aproximativ 10% din bani au fost recuperați, după ce au fost vândute unele dintre activele deținute de cele trei bănci falimentare implicate în furt.

„Miliardul furat este în drum spre Moldova”, a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, la sfârșitul lunii trecute, într-o emisiune de televiziune.

Cebotari a declarat că 90% dintre cei implicați în furt au fost identificați și că au fost inițiate dosare penale în ceea ce privește 90% din banii furați.

În schimb, colegul său de partid, premierul Pavel Filip, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că în 90% din cazurile identificate de Kroll „suspecții sunt persoane absolut oneste”.

Prezent la aceeași emisiune cu Cebotari, analistul politic Igor Munteanu a declarat că vizitele lui Șor și înțelegerile de afaceri încheiate în continuare sugerează că este „sub protecția aparentă a PDM”.

Michalko, ambasadorul UE, a sugerat autorităților să se uite mai atent la acțiunile lui Șor în calitate de primar al orașului Orhei, din nordul țării.

El a subliniat, de asemenea, din nou preocuparea UE față de o reformă fiscală controversată, care prevede că oamenii vor putea legaliza banii și bunurile care nu au fost declarate în scopuri fiscale, pentru o taxă de 3%. Criticii spun că legea legalizează, în mod efectiv, furtul.

Într-un studiu publicat pe 1 noiembrie de către organizația Expert Group de la Chișinău, analistul Sergiu Gaibu a susținut că în Republica Moldova și în alte părți ale Europei de Est există un risc tot mai mare ca „instituțiile statului să devină actori cheie în spălarea banilor”.

Analistul politic Tăbârță, a declarat că Partidul Democrat, deocamdată, nu va ceda presiunilor venite din partea UE.

„Acum, pentru partidul de guvernământ, obiectivul major este cel de a rămâne la putere”, a menționat el, „și după alegeri, prin posibila resetare a unor instituții de stat și prin numirea unor noi oameni, probabil că vor încerca să redreseze relațiile cu Bruxelles, care au avut de suferit în ultimii ani”.

Sinopsis
Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este redactor-șef al EVZ Moldova și corespondent al Balkan Insight.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.