Tensiuni extreme Ucraina – Rusia

După ce Rusia a capturat trei nave ucrainene în Marea Azov, tensiunile dintre cele două țări au ajuns la cote alarmante.

Later edit: Parlamentul ucrainean a aprobat luni seară introducerea legii marțiale pe o perioadă de 30 zile. Această decizie, fără precedent de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991, a fost luată la iniţiativa preşedintelui Petro Poroşenko, care a justificat-o printr-un risc crescut al unei ofensive terestre ruse. În faţa rezistenţei parlamentarilor, şeful satatului a fost nevoit să modifice unele dispoziţii ale proiectului său de lege, în special reducînd durata de la 60 la 30 de zile pentru a nu afecta campania electorală care urmează să înceapă la sfîrșitul acestui an (alegeri prezidențiale în Ucraina sînt programate pe 31 martie). Petro Poroşenko a mai limitat acţiunea legii la mai multe regiuni de frontieră, după ce iniţial s-a dorit aplicarea ei pe întreg teritoriul Ucrainei.

Secretarul general al NATO a convocat luni 26 noiembrie o „reuniune extraordinară” cu Ucraina, la Bruxelles, după ce Rusia a sechestrat nave ucrainene în strîmtoarea Kerci, informează agențiile de presă. De asemenea, și Consiliul de Securitate al ONU va avea în această zi o reuniune de urgenţă, la cererea ambelor ţări implicate, iar parlamentul ucrainean se va întruni la orele 14:00 GMT în sesiune extraordinară şi ar putea decreta legea marţială pentru 60 de zile în Ucraina, la cererea preşedintelui Petro Poroşenko.

Introducerea legii marțiale nu ar însemna însă că Ucraina intenționează să treacă la operațiuni militare ofensive, a mai subliniat Poroșenko, conform Deutsche Welle. E vorba de „apărarea teritoriului nostru și de securitatea cetățenilor noștri”, nu s-ar schimba nimic în ceea ce privește frontul din estul Ucrainei. Poroșenko a mai declarat că „primul val” al rezerviștilor ucraineni trebuie să fie pregătit, ceea ce nu înseamnă însă o mobilizare a armatei.

Alți politicieni ucraineni au făcut declarații mai dure. Ministrul de externe Pavel Klimkin a scris pe Twitter: „Acest atac e o provocare – nu doar pentru noi, ci pentru întreaga lume civilizată. E război cu Federația Rusă în țara noastră și în afara ei.”

Klimkin a declarat pentru cotidianul german „Bild” că e vorba de un „act de agresiune împotriva Ucrainei” și i-a îndemnat pe aliații occidentali să se poziționeze împotriva Rusiei. Și președintele consiliului ucrainean de securitate, Oleksandr Turcinov, a spus că incidentele din Marea Azov trebuie evaluate ca „act de agresiune militară”.

Politicienii ruși au condamnat Kievul, spunînd că incidentul pare a fi o încercare calculată a lui Poroșenko de a-și spori popularitatea înainte de alegerile de anul viitor. ”Atragem atenția colegilor noștri occidentali, care patronează regimul de la Kiev, asupra necesității expedierii către pupilii săi a unui semnal de încetare a acțiunilor provocatoare”, a declarat luni purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova la postul de televiziune Rossia24.

Moscova nu are nicio îndoială că provocarea forțelor navale ucrainene în strâmtoarea Kerci a fost organizată cel puțin cu “binecuvântarea” sau chiar indicația conducerii țării, a declarat și ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, conform Sputnik.

O criză în desfășurare

Criza a început duminică după ce Rusia a oprit trei nave ucrainene – ”Berdyansk”, „Nikopol” și”Yan Kapu” – să intre în Marea Azov prin Strîmtoarea Kerci, punînd un tanc petrolier sub podul rusesc care leagă Crimeea de Rusia.

Marina ucraineană a declarat pe rețelele de socializare că mai mulți marinari ai săi – şase, dintre care doi grav, potrivit Kievului, şi trei, potrivit Moscovei – au fost răniți înainte de sechestrarea navelor, și că anunțatul atac rusesc ar fi avut loc după ce navele ucrainene se retrăseseră și se reîntorceau la Odesa, în Marea Neagră.

„După ce au părăsit zona de 12 mile, serviciul de securitate al Federației Ruse a deschis focul asupra flotilei aparținînd forțelor armate ale Ucrainei”, se spune în comunicatul marinei ucrainene.

În cele din urmă, Rusia a confirmat arestarea celor trei nave militare ucrainene (de mici dimensiuni, totuși) şi utilizarea forţei în strâmtoarea Kerci, dar a precizat că a recurs la măsură pentru a obliga navele ucrainene să se oprească, după ce acestea intraseră ilegal în apele teritoriale ruse.

Zeci de demonstranți au protestat duminică seară la Kiev în fața ambasadei Rusiei și au plasat sute de bărci de hârtie în fața clădirii, potrivit ziarului „Ekspres”. Agenția rusă de presă Tass a relatat că o mașină cu număr rusesc de diplomat a fost incendiată în apropierea ambasadei. Protestatarii ucraineni din orașul Liov au incendiat cauciucuri de mașină în fața consulatului Rusiei.

NATO a pledat pentru reținere și detensionare, declarând într-un comunicat oficial că evoluțiile din Marea Azov și strâmtoarea Kerci sunt observate cu atenție. Alianța sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a apelat la Moscova „să garanteze accesul la porturile ucrainene în Marea Azov potrivit dreptului internațional”.

Și Uniunea Europeană a lansat un apel la prudență maximă, pentru a se evita o escaladare a situației. Într-un comunicat oficial, UE a declarat că se așteaptă ca Rusia să permită din nou trecerea prin strâmtoarea Kerci.

Regiune disputată

Marea Azov a fost o regiune unde tensiunile între Rusia și Ucraina au crescut după ce Moscova a anexat în martie 2014 peninsula ucraineană Crimeea, și a început scurt după aceea să ofere sprijin separatiștilor din regiunile estice ale Ucrainei Donețk și Luhansk, într-un conflict care a făcut pînă acum mai mult de 10.300 de morți.

În 2003, Rusia și Ucraina au semnat un tratat în care se spune că Strîmtoarea Kerci și Marea Azov sînt ape teritoriale comune.

În ultimele luni, atât tabăra rusă cât și cea ucraineană au confiscat nave de pescari în această zonă. Strâmtoarea Kerci, controlată de Rusia, e singura cale de acces în această mare. La țărmul Mării Azov se află regiunea industrială Donbas din Ucraina, aflată sub controlul separatiștilor pro-ruși, și portul Mariupol, un centru industrial important.

Moscova a impus un control mai mare, în ultimii ani, asupra strîmtorii, în special după ce a inaugurat un pod de 19 kilometri lungime care leagă Crimeea de teritoriul rusesc deasupra strîmtorii Kerci.

Ambele părți și-au mărit recent prezența militară în regiunea Azov, iar Kievul a acuzat Moscova că hărțuiește vasele care se îndreaptă spre porturile ucrainene, cum ar fi Mariupol. SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva Rusiei după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.