Moldova. Speranțe europene, nostalgii sovietice

Aproape 60% dintre moldoveni nu au idee ce presupune votarea candidatului la funcția de deputat pe circumscripție uninominală, parte a sistemului electoral mixt, prin care au loc alegerile parlamentare în februarie 2019. În plus, tot mai mulți tineri sunt nostalgici după URSS, arată un sondaj de opinie.
Foto: Dave Webb / Unsplash

Trecerea de la sistemul electoral proporțional (pe liste de partid) la sistemul electoral mixt a fost votată în vara anului 2017 de către Parlamentul de la Chișinău, dominat de o majoritate pestriță, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM.

Guvernarea de la Chișinău a recurs la această schimbare în total dezacord cu recomandarea de bază a Comisiei de la Veneția de a nu schimba sistemul electoral, contrar protestelor stradale organizate de societatea civilă și cu prețul suspendării finanțării țării de către UE.

Alegătorii, băgați în ceață

Ultimul sondaj ”Barometrul Opiniei Publice”, prezentat pe 4 decembrie de Institutul de Politici Publice de la Chișinău, arată că 57,5% dintre cei intervievați nu știu ce înseamnă sistem uninominal, iar 10% au refuzat să răspundă la această întrebare.

Cu trei luni înainte de alegeri, jumătate din populația activă susține că nu are încredere nici într-un politician. Cei care au, totuși, anumite preferințe față de liderii politici îi scot în evidență pe pro-rusul Igor Dodon (lider, de facto, al PSRM) – cu 15,6% și doi lideri pro-europeni: Andrei Năstase (lider PPDA) – cu 3,3% și Maia Sandu (lidera PAS) – cu 3,2%. Aceștia sunt urmați, potrivit BOP, de oligarhul Vlad Plahotniuc (lider PDM) – cu 3%.

În ceea ce privește preferințele alegătorilor față de partidele politice, primul în top se clasează Partidul Socialiștilor cu 23%, urmat de Partidul Democrat cu 7,6% și de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 7,4%. Doar aceste trei partide ar ajunge în Parlament, confom opțiunii electorale a alegătorilor cu trei luni înainte de data alegerilor.

La limita pragului (de 6%) de accedere în Legislativ (pe liste de partid) este Partidul Demnitate și Adevăr cu 5%. Comuniștii lui Vladimir Voronin, care la alegerile anticipate din 25 februarie 2001 au obţinut 71 din totalul de 101 mandate (majoritate constituțională), acum nu ar acumula nici 2%.

Sursa: Barometrul Opiniei Publice
Moldovenii vor înapoi în URSS

La patru ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, sub o guvernare fals pro-europeană, implicată în scandaluri uriașe de corupție, care și-a furat propriul popor, moldovenii se uită cu nostalgie înapoi spre Uniunea Sovietică. Aproximativ 50 la sută regretă destrămarea URSS, iar alți 25 la sută încă nu pot da o apreciere acelui eveniment.

Autorii sondajului au sugerat că printre nostalgici se numără și mulți tineri care n-au prins neapărat URSS-ul sau care aveau o vârstă foarte fragedă în perioada ceea. ”De unde le vine dorul pentru ceva ce n-au cunoscut pe pielea lor? Ce-au învățat acești tineri la școală? Adevărurile dureroase despre URSS, publicate în acești 27 de ani, sunt edificatoare pentru orice minte lucidă. Sau poate că opțiunea pro-URSS, care denotă cât de atemporali, anacronici, lipsiți de discernământ sunt mulți moldoveni, e rezultatul unei dezamăgiri cumplite, când îți pierzi direcția și te lași ispitit de fantasme compensatorii, de discursul prorusesc ce se revarsă în Moldova fără opreliști, în ciuda faptului că la nivel de stat, chipurile, luptăm cu propaganda Moscovei?”, se întreabă Vitalie Ciobanu într-un comentariu pentru Radio Europa Liberă.

Totuși, dacă ar avea de ales între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică, moldovenii ar opta în favoarea integrării țării în Uniunea Europeană. Mai exact, 37,8% dintre respondenții BOP consideră că locul Republicii Moldova este în UE, iar 29,5% – în Uniunea Eurasiatică. 26% nu au știut ce să răspundă, iar 6,5% au spus că nu ar participa la un astfel de referendum.

Sondajul mai arată că 73 la sută dintre moldoveni cred că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită. Sondajul, finanțat de Fundația „Soros”, a fost realizat în luna noiembrie pe un eșantion de 1115 persoane. Marja de eroare este de +/-3%.

Sursa: Barometrul Opiniei Publice

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.