Sinod, fake news, conducte

Cîteva din evenimentele din colțul nostru de lume, cu impact imediat. Și implicațiile acestora.
Foto: Marius Sebastian / Unsplash

# ROMÂNIA SPRIJINĂ MOLDOVA, ÎN CIUDA DERAPAJELOR SALE DEMOCRATICE. România a confirmat pe 10 decembrie că s-a opus unui document critic la adresa R. Moldova, care urma să fie adoptat de miniștrii de externe din țările UE. Într-un comunicat de presă al ministerului de externe de la București, se spune că „România a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile” pentru discutarea unei evaluări a performanțelor Moldovei la această reuniune. Declarația urma să critice derapajele anti-democratice din R. Moldova din acest an, dar România, ajutată de Ungaria, a reușit să înlăture documentul de pe ordinea de zi. Celelalte două instituții ale Uniunii Europene, Comisia și Parlamentul, au adoptat deja asemenea declarații, criticind derapajele democratice de la Chișinău și ca urmare, suspendând ajutoare financiare substanțiale pentru R. Moldova, conform Europa Liberă.

Decizia vine în contextul în care în Moldova tocmai a fost declanșată oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare, care urmează să aibă loc pe 24 februarie. În ultimii ani, guvernarea declarativ pro-europeană de la Chișinău a luat mai multe decizii controversate și care pun la îndoială parcursul democratic al țării. Decizia Bucureștiului poate fi văzută ca o măsură de sprijinire a actualului partid de guvernămînt din Moldova, în ciuda derapajelor sale, ținînd cont că există posibilitatea ca Partidul Socialist, pro-rus, să cîștige viitoarele alegeri, iar o opoziție cu adevărat democratică este fragmentată și fragilă.

# SE ÎNFIINȚEAZĂ BISERICA ORTODOXĂ UCRAINEANĂ. Pe 15 decembrie, la Kiev, se va întruni un Sinod (consiliu bisericesc) care va aproba înfiinţarea unei Biserici Ortodoxe independente ucrainene şi care totodată își va alege liderul spiritual. Sinodul va avea loc în Catedrala Sfânta Sofia, care a fost timp de secole centrul vieţii religoase ortodoxe ucrainene. De mai mulți ani, Ucraina a insistat pentru înfiinţarea unei Biserici naţionale şi ruperea astfel a legăturilor vechi de secole cu clerul rus. În prezent, trei Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una, cea majoritară, este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, alta este reprezentată de Patriarhul Kievului şi o a treia, care s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei.

Pe de altă parte, dar avînd legătură cu evenimentul amintit mai sus, trebuie spus că săptămîna trecută Parlamentul ucrainean a pus capăt – în mod simbolic – unui tratat de prietenie şi de cooperare cu Rusia, după patru ani de criză şi o confruntare militară făţişă în strîmtoarea Kerci la sfârşitul lui noiembrie. Propusă de către preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, această măsură urmează să intre în vigoare în aprilie. Ucraina refuză, astfel, să reînnoiască acest tratat, aflat în vigoare din aprilie 1999, menit să fie prelungit în mod automat din zece în zece ani.

# EXPLICAȚII LA CONFLICTUL DIN MAREA AZOV. Nu sunt semne că disputa dintre Rusia și Ucraina, generată de sechestrarea a trei nave ucrainene și a echipajelor lor în Marea Azov la sfîrșitul lui noiembrie, va ajunge la o soluționare prea curînd. În acest context, merită amintită declarația din 10 decembrie a comisarului european pentru securitate, Julian King, care a spus că acest conflict a fost premeditat și premers de o amplă campanie de dezinformare din partea Moscovei.

„Campania de dezinformare a început în urmă cu peste un an, atunci când media ruse au început să acuze autorităţile de la Kiev că draghează Marea Azov pentru instalaţii destinate unei flote NATO”, a spus King. „Apoi, în timpul verii, s-a pretins că Ucraina a infectat marea cu holeră. În septembrie au urmat declaraţii în unele media ruse care denunţau provocări occidentale pe ţărmurile Mării Azov”, a adăugat el. Media ruse au relatat că SUA „pregătesc din anii 1990 confruntări între ucraineni şi forţele ruse în Marea Neagră”, a continuat Julian King. „De asemenea, media ruse au dat ca sigură informaţia că serviciile secrete britanice şi ucrainene au încercat să transporte o bombă nucleară până la podul nou construit spre Crimeea ocupată pentru a-l arunca în aer, dar acestea au fost oprite de forţele speciale trimise de Moscova”, a spus King.
Serviciile Comisiei Europene se folosesc de această campanie de dezinformare pentru a consolida lupta împotriva unor astfel de metode. Săptămâna trecută, UE a anunţat un plan care vizează alocarea a 5 milioane de euro anul viitor pentru combaterea dezinformării.  În acelaşi timp, UE a lansat un sistem de alertă şi a făcut presiune asupra giganţilor internetului precum Facebook pentru a obţine mai mult ajutor în lupta împotriva dezinformării.

# GRECIA SUSȚINE TURKSTREAM. Proiectul rus de construire a unei conducte de gaz care să ocolească Ucraina și Republica Moldova are acum un susținător în premierul elen Alexis Tsipras, care și-a propus să promoveze inițiativa și la UE. Tsipras, care a efectuat o vizită la Moscova la sfîrșitul săptămînii trecute, a afirmat că Grecia discută cu Uniunea Europeană în privinţa extinderii gazoductului TurkStream de pe teritoriul grec către alte state UE, informează Agerpres.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei. Luna trecută, publicaţia rusă Kommersant anunţa că Gazprom a pus la punct planuri pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia). Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.