Prima ediție a podcastului ”Zoom cu Sinopsis” îl are ca invitat pe Sorin Ioniță, director al think-tankului Expert Forum. Tema: ce ne facem cu fenomenul ”fake news”?
Rezumat al principalelor idei:
# Destul de abuzat prin folosirea excesivă, termenul de ”fake news” nu e o invenție recentă, însă specific pentru vremurile noastre e că internetul a dus la scăderea costurilor de difuzare ale mesajelor și acum te poți juca cu psihologia mulțimilor cu costuri aproape de zero.
# ”Fake news” rămîne o temă majoră, deoarece ne interesează manipularea politică deliberată cu știri false, cu teorii ale conspirației, cu accentuarea unor clivaje și spaime sociale care se joacă strategic cu temerile oamenilor
# Există o legătură directă între manipularea politică deliberată și proasta guvernare. Iar acest lucru se vede foarte bine atît în România cît și în Republica Moldova.
# Ceea ce este însă specific Estului, în cazul de față celor două țări menționate, e că aici principalii producători de fake news și principalii răspîndaci de dezinformare sunt chiar guvernele și liderii politici.
# Deși între România și Moldova există diferențe între tipurile de fake news vehiculate, se regăsesc adesea teme comune, care par că provin din aceeași sursă. Exemplul discutat: cazul L. Kozlovska (info de background mai jos) și implicațiile sale politice din Moldova. Și, mai ales, cum – indirect, dar pe același calapod – s-a propagat și în România un model de fake news extrem de asemănător (vezi, de asemenea, mai jos).
# Se pot combate știrile false? Nu e un răspuns ușor de dat…. De fapt, se revine la o dezbatere mai veche, pe care jurnaliștii o cunosc deja: libera cenzurare versus cenzurare în numele interesului public. Cum nu trebuie să așteptăm soluții tehnice miraculoase, cum nu poți modera cu operatori umani tot conținutul din social media, cum nu poți legifera cenzura, (cam) singura soluție rămîne dezvoltarea gîndirii critice a oamenilor care consumă media.
# Expert Forum e în plin proces de dezvoltare a unui tool-kit pentru prevenirea manipulării politice online, proiect care a fost deja testat parțial în Republica Moldova și care urmează să fie adaptat pentru realitatea din România.
Background al cazului Ludmila Kozlovska:
Pe 27 decembrie, cetățeanul ucrainean Ludmila Kozlovska ar fi trebuit să se prezinte la Chișinău, la sediul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale pentru a fi audiată în cadrul unui dosar penal.
Potrivit citației, Kozlovska ar fi trebuit să ofere explicații în legătură cu un dosar pornit pentru spălarea de bani de un grup organizat, spionaj și finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale.
Anchetarea Ludmilei Kozlovska survine unei investigații efectuată de către o comisie parlamentară a Parlamentului de la Chișinău. Raportul comisiei este disponibil aici. Pe scurt, se spune că fundația „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis), condusă de Kozlovska ar fi finanțată din venituri provenite din tranzacții cu întreprinderi militare din Federația Rusă, livrarea de echipamente militare în statele implicate în conflicte regionale, plăți din zone off-shore și din schema de spălare a banilor „Laundromat”-ului rusesc și – relevant aici – din mijloace bănești fraudate din sistemul bancar al Republicii Moldova.
Kozlovska este acuzată că în Moldova, sub acoperirea intenției promovării democrației, a discreditat autoritățile (cazul Veaceslav Platon) sau a finanțat ilegal activitatea unor partide de opoziție (exemplu fiind, cam hilar e drept, plata biletelor de avion unor lideri politici pentru participarea la reuniuni internaționale).
Ludmila Kozlovska este activistă de origine ucraineană și care, alături de soțul ei polonez, conduce de mai mulți ani fundația „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis). În august, i s-a interzis intrarea în spațiul Schengen pe baza unei solicitări a autorităților poloneze, care nu și-au motivat public decizia.
Pe de altă parte, într-o frapantă similitudine cu acuzații din cazul Kozlovska, în România, pe 15 noiembrie site-ul luju.ro publica un ”material de presă” în care arăta că procurorii DIICOT investighează 403 tranzacții în cryptomonede, prin care peste 14 milioane de dolari au intrat în România pentru a alimenta grupări #rezist și ONG-uri susținătoare fervente ale DNA, Iohannis, Cioloș și USR. Conform luju.ro (care a fost ulterior citat de multe alte publicații) ”pistele conduc spre un „portofel virtual” de pe platforma online blockchain, alimentat de Fundația Stefan Batory din Polonia, sponsorizată în mod direct de miliardarul George Soros”. Evident, fundația Batory este și unul dintre sponsorii asociației Ludmilei Kozlovska.
