Crimeea. Cinci ani de la anexare

 

Pentru prima dată în istoria postbelică a Europei, acum cinci ani, Rusia a ocupat o parte din teritoriul unui alt stat suveran. De atunci, nimic nu a mai fost la fel

 

Foto: Sinopsis

Pe 20 februarie, se împlinesc cinci ani de la un aparent fenomen straniu. Mai exact, de la momentul în care niște ”omuleți verzi” au apărut parcă de niciunde, au ocupat cu forța un teritoriu –  e vorba de peninsula Crimeea, parte componentă a Ucrainei – și de atunci nu i-au mai dat drumul.

”Omuleții verzi” erau de fapt soldați din trupele ruse care și-au ascuns însemnele militare. La început, președintele Vladimir Putin a negat că Rusia ar fi avut vreun amestec în această intervenție în forță. Ulterior a recunoscut că Moscova a fost de fapt implicată. Tot ulterior a avut loc un referendum, care a dat o aparență de legalitate anexării de fapt, tot ulterior alegeri populare.

Pe 20 februarie se împlinesc cinci ani de la anexarea prin forță a teritoriului unui stat, de către un o țară vecină. Ultima dată cînd în Europa s-a mai întîmplat acest lucru a fost în anul 1940.

Crimeea, prolog al războiului hibrid

Anexarea de către Federaţia Rusă a peninsulei Crimeea şi ‘ocuparea’ unei părţi a teritoriului din Donbas (estul separatist prorus al Ucrainei) au constituit prologul războiului hibrid al Kremlinului împotriva Uniunii Europene, NATO şi a întregii lumi democratice, a declarat pe 19 februarie  preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, într-un discurs rostit în Rada Supremă (parlamentul unicameral), reunită într-o sesiune specială cu ocazia împlinirii a cinci ani de la ceea ce Kievul califică drept ‘agresiunea’ Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, relatează Agerpres.

”Anexarea Crimeii şi ocuparea unei părţi a teritoriului Donbasului au devenit prologul războiului hibrid al Moscovei nu doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva Uniunii Europene, inclusiv a Poloniei, împotriva SUA, împotriva NATO, împotriva ţărilor baltice şi în cele din urmă împotriva întregii lumi civilizate”, a insistat Poroşenko.

El a spus că eroii ‘Revoluţiei demnităţii’ – aşa cum este numită în Ucraina mişcarea de contestare fără precedent din 2013-2014 împotriva regimului corupt al ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici -, soldaţii ucraineni au apărat şi apără frontiera de est a Europei de o invazie, care ameninţă să distrugă libertatea şi democraţia, statul de drept şi respectul pentru demnitatea umană.

‘Moscova a început acest război pentru că aici, la noi, în Piaţa Independenţei din Kiev, ea a pierdut lupta civilizaţională pentru Ucraina’, a afirmat Poroşenko, subliniind că planurile Rusiei de a destrăma statul ucrainean au eşuat, dar pentru aceasta ucrainenii au plătit un preţ scump.

”Omuleții verzi” ce au intrat în Crimeea

Conflictul din Donbas continuă, chiar dacă la foc mocnit, iar – potrivit cifrelor ONU – confruntările din estul Ucrainei s-au soldat cu peste 10.000 de morţi din 2014 pînă în prezent. Moscova este acuzată de Kiev şi Occident că acordă sprijin rebelilor proruşi din Doneţk şi Lugansk, dar Rusia neagă, în pofida evidenţelor, susţinînd că în Ucraina este în curs un ‘război civil’.

”Fără îndoială, în conflictul (împotriva Ucrainei), Kremlinul este sortit la înfrîngere. În decurs de cinci ani, Rusia nu şi-a putut atinge niciunul dintre obiective în Ucraina şi la nivel tactic noi am cîştigat deja”, a subliniat preşedintele ucrainean în cadrul discursului rostit în parlament.

Europa nu este posibilă fără o Ucraina independentă, echitabilă şi în siguranţă, iar politicienii care sunt gata să vîndă Ucraina vînd de fapt viitorul Uniunii Europene, a opinat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, prezent la ceremoniile de la Kiev dedicate împlinirii a cinci ani de la mişcarea de contestare care a adus acum cinci ani forţele pro-occidentale la putere la Kiev.

‘Atunci, cînd noi, polonezii, ne-am început drumul spre Europa, papa Ioan Paul al II-lea a spus lumii: „Nu există o Europă echitabilă fără Polonia independentă”. Aici şi acum vreau să spun că nu există o Europă echitabilă fără o Ucraină independentă. Nu există o Europă sigură fără o Ucraină în siguranţă. Cu alte cuvinte, Europă nu există fără Ucraina’, a afirmat Tusk într-un discurs rostit în limba ucraineană în Rada Supremă.

În cadrul acestei reuniuni speciale a parlamentului de la Kiev, preşedintele Petro Poroşenko a promulgat legea privind înscrierea în Constituţia ţării a aspiraţiilor Ucrainei de a adera la UE şi NATO.

Pe de altă parte, ambasadorii țărilor Uniunii Europene la Bruxelles au decis, tot pe 20 februarie, să prelungească cu încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Oficial, planul va fi propus la începutul lunii martie, iar alte opt persoane vor fi adăugate mai târziu pe lista celor supuse sancțiunilor ca urmare a incidentului reținerii navelor ucrainene în Marea Azov.

Crimeea, o achiziție totuși costisitoare

Ocuparea Crimeei de către Rusia, chiar dacă este considerată un succes politic al preşedintelui Vladimir Putin, din punct de vedere economic şi financiar reprezintă un efort greu de suportat chiar şi pentru un imperiu, relatează Rador.

În anul 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea, guvernul rus a alocat iniţial 877,8 miliarde de ruble (aproximativ 11 miliarde de euro) din care dorea să finanţeze obiectivele de dezvoltare ale peninsulei, până în anul 2022.

Anul trecut însă, conducătorii Crimeei au solicitat ministerului de finanţe rus suplimentarea cu 200 de miliarde de ruble a acestui buget. Argumentul acestei cereri a fost că mai multe proiecte de dezvoltare au fost incluse în acest plan, ulterior alocării bugetare, astfel că pentru aceste obiective nu a fost prevăzută sursa de finanţare.

Prim-ministrul Dimitri Medvedev a aprobat luna aceasta programul de dezvoltare al Crimeei şi al Sevastopolului. În prezent în bugetul rus este prevăzută suma de 310 miliarde de ruble (cca. 4 miliarde de euro) pentru perioada rămasă până în anul 2022 şi jumătate din acest fond va fi deblocat în cursul acestui an. Potrivit motivării oficiale, din aceste fonduri trebuie realizată aducerea Crimeei la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte regiuni ale Rusiei. Guvernul doreşte ca în următorii trei ani să dubleze numărul drumurilor publice principale, să rezolve asigurarea cu apă a peninsulei şi să pună la punct reţeaua de electricitate.

Pentru infrastructura rutieră s-a cheltuit foarte mult și până în prezent. Investiţia cea mai mare a reprezentat-o podul de la Kerci, care face parte din proiectul unei autostrăzi între Krasnodar şi Kerci. Pentru această lucrare iniţial s-a prevăzut un buget de 227 miliarde de ruble, însă preţul final a depăşit suma de 300 de miliarde.

Podul ce leagă Crimeea de Rusia

Chestiunea apei a devenit o problemă gravă după anul 2014, când Ucraina a închis robinetul prin care peninsula era alimentată cu apă potabilă. Canalul nord crimeean a asigurat 85% din necesarul de apă al Crimeei. Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin a reafirmat recent că ţara sa nu va încheia niciun acord cu Rusia în ceea ce priveşte asigurarea cu apă a Crimeei – scrie portalul de ştiri ucrainean, UaWire.

Asigurarea cu apă a populaţiei funcţionează intermitent, iar până acum s-au găsit doar soluţii temporare. Problemele sunt mari şi din cauza stării precare a infrastructurii de apă. Potrivit unui studiu, multe dintre canalele de apă funcţionează doar la jumătate din capacitate, iar lacurile de acumulare pot asigura alimentarea populaţiei cu apă doar cu mari dificultăţi.

Situaţia a devenit critică mai ales în Sevastopol, unde în viitorul apropiat reţeaua de apă nu va mai face faţă solicitărilor. Din cauza unei defecţiuni, în decembrie jumătate din populaţia oraşului cu 350.000 de locuitori a rămas fără apă potabilă pentru mai multe zile. Gravitatea situaţiei este ilustrată de Alexei Venediktov, redactorul şef al postului de radio rusesc Echo Moskvi. Acesta într-un interviu spunea că pentru a aduce apa potabilă în Crimeea de la Nistru, Rusia este gata să declanşeze un nou război cu Ucraina.

Varianta mai paşnică – dar mai de durată – este construcţia unui canal, prin care apa era dusă din Rusia în nordul Crimeei. Acesta ar presupune reconstrucţia acelei părţi a canalului de apă nord crimeean care este accesibil Rusiei şi punerea în funcţiune a unor pompe de apă de mare capacitate, prin care apa ar fi transferată din canalul rusesc în canalul crimean. Investiţia ar trebui să fie gata în cel mult doi ani, înainte ca actualul canal nord crimeean să se degradeze complet.

De la anexarea peninsulei s-au înmulţit şi problemele privind reţeaua de electricitate. În anul 2015 în locuinţele din Simferopol curentul electric a ajuns doar pentru 4 ore pe zi, pentru că Ucraina a oprit furnizarea energiei electrice. Funcţionarea reţelei este de atunci anevoioasă fie din cauza Ucrainei, fie din pricina vremii nefavorabile. Producţia proprie de energie electrică a peninsulei nu acoperă necesităţile. Situaţia creată a fost un subiect în comisia pentru drepturile omului în ONU, care a constatat existenţa unei crize umanitare în Crimeea.

Chiar dacă în anul 2016 s-a realizat o legătură directă între peninsulă şi centrala electrică de la Krasnodar (aşa numitul „pod de energie”) sistemul energetic a rămas în continuare vulnerabil. Multe probleme pur tehnice, ca de exemplu starea învechită a instalaţiilor duc la întreruperi dese de curent electric. Problemele sunt recunoscute şi de conducerea Rusiei. Premierul Medvedev a declarat că partea cea mai mare a procesului integrării Crimeei în economia rusă s-a realizat deja, dar pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din Crimeea trebuie rezolvată problema funcţionării normale a sistemului de electricitate.

Pe de altă parte însă, nici posibilităţile materiale ale Rusiei nu sunt nelimitate. Sancţiunile aplicate ţării de către Statele Unite şi Uniunea Europeană reprezintă o povară pentru economia rusă.

 

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.