#Alegeri Moldova. Cifrele

O interpretare mai curând ”contabilă” a rezultatelor alegerilor parlamentare din Republica Moldova

# A fost a noua competiție electorală de la declararea independenței Republicii Moldova încoace. După spusele multor observatori independenți a fost cursa electorală cu cea mai murdară, cea mai plină de ipocrizii și cea mai neechilibrată campanie electorală.

Costurile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare – 110 milioane lei moldovenești, de 2,5 ori mai mult decât pentru precedentele alegeri, din 30 noiembrie 2014. Au fost 2.802.148 alegători pe liste iar rata de participare a fost puțin peste 49 la sută.

# Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputați au fost aleși în baza sistemului electoral mixt, o combinație între sistemul reprezentării proporționale și cel majoritar. Pentru 50 de deputați s-a votat, ca și în trecut, pe liste de partid. Iar 51 de deputați au fost aleși în cadrul a 51 de circumscripții uninominale, câte un deputat pentru fiecare circumscripție.

# Alegerile nu au un câștigător clar, niciuna dintre cele patru formațiuni care au intrat în Parlament neobținând o majoritate care să îi permită să conducă singură.

# Partidul Socialiștilor din R. Moldova (pro-rus, al președintelui Igor Dodon) este, în fond, marele perdant al alegerilor. Creditat cu mari șanse înainte de alegeri, acesta a obținut doar cca 31,2% din voturi la nivel național, adică 18 mandate de parlamentar. Plus alte 17 mandate pe circumscripții. Total: 35 deputați.

Conform unor date prezentate de site-ul anti-coruptie.md, PSRM a cheltuit 5,5 milioane lei moldovenești în campania electorală (de două ori mai puțin decît la precedentele alegeri), ceea ce duce ”costul unui deputat” la 157.000 lei moldovenești.

# Despre Partidul Democrat, de guvernământ, declarativ pro-european, se poate spune că a făcut un scor modest la nivel național (unde au obținut doar 24% din voturi și 13 mandate) dar a profitat la maximum de noul sistem de vot (pe care l-a susținut), cîștigând 17 locuri de deputat pe circumscripții. Total: 30 deputați.

Democrații au cheltuit în campanie 30, 3 milioane de lei moldovenești, ceea ce înseamnă un cost de 1 milion lei pentru un mandat.

 # Blocul ACUM, o coaliție de formațiuni pro-europene și anti-oligarhice, a sperat la mai mult. În cele din urmă, a obținut 27% din voturi în circumscripția națională (respectiv 14 deputați), iar pe circumscripții a obținut alte 12 locuri de deputat. Total: 26 parlamentari.

Coaliția opozanților a cheltuit circa 1,9 milioane de lei, respectiv doar 73 mii lei pentru un loc de deputat.

# Partidul Șor este ultima formațiune care a reușit să depășească pragul electoral, obținând 8 % din voturi la nivel național, respectiv 5 deputați, plus alți 2 deputați pe circumscripții. Total: 7 deputați.

În schimb, acest partid dominat de controversatul Ilan Șor a cheltuit nu mai puțin de 19,86 milioane de lei, ceea ce înseamnă nu mai puțin de 2,5 milioane de lei pentru un mandat.

 # Pentru prima dată în istoria electorală a R. Moldova, Transnistria a fost o circumscripție separată (dacă vreți să înțelegeți mai bine de ce s-a procedat așa, vă recomandăm acest articol) și a trimis doi reprezenentanți independenți în Parlament. Tot inedit a fost și numărul mare al cetățenilor de aici care au votat, circa 38 de mii, relatări independente de presă vorbind în cazul lor de stimulare prin intermediul unor sume modice de bani. Independenții ce vor reprezenta Transnistria sunt – tot conform presei – apropiați Partidului Democrat. Un singur alt independent a câștigat un loc în Parlament, respectiv la circumscripția Cahul.

# Și o altă premieră… Nicio formațiune politică care să își asume deschis tema unionismului (reunirii cu România) nu a reușit să intre de data aceasta în Parlamentul de la Chișinău.

# Președintele Igor Dodon este cel care va trebui să desemneze un prim-ministru pe care să-l propună majorității parlamentare.

Numai că nu se știe exact dacă se va reuși formarea curândă a unei majorități. Partidul Democrat are certe 30 de mandate, cărora li se mai adaugă cele 7 ale Partidului Șor, plus cele 3 ale independenților. Totalul ar fi de circa 40, mult sub cifra de 51 de mandate, minim necesare. Cum coaliția ACUM nu este dispusă pe democrați, iar o coabitare PD – PSRM (neoficializată în ultimii ani) nu se va putea face chiar așa de ușor sunt mai multe variante posibile de luat în calcul:

  • PD va guverna într-o formulă minoritată și treptat va reuși să atragă (citește ”să cumpere”) susținerea individuală a altor deputați. E de fapt specialitatea casei, căci formațiunea lui Vlad Plahotniuc a obținut în 2014 19 mandate de parlamentar, dar numai doi ani mai târziu își asigura în legislativ o majoritate de 57 de deputați.
  • PS și PSRM vor face o coaliție (mai mult sau mai puțin) formală
  • Alegeri anticipate

Dar despre viitoare scenarii și posibile coaliții în Republica Moldova vom mai vorbi. Se anunță vremuri deloc liniștite la nivel politic.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published.