Un sondaj de opinie realizat printre locuitorii din regiunea transnistreană încearcă să ofere o imagine asupra percepțiilor, atitudinilor și valorilor oamenilor de acolo
Pe 27 martie, Fundația Universitară a Mării Negre a prezentat un sondaj de opinie care își propune să ofere niște date, cât mai concrete, despre profilul social, cultural și economic al locuitorilor din regiunea transnistreană.
Astfel de informații, dobândite cu instrumente științifice, lipsesc aproape cu desăvârșire, în condițiile în care Transnistria rămâne un spațiu (aproape) închis, comunicarea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului este dificilă, iar rănile conflictului armat de acum aproape 30 de ani nu au fost încă vindecate.
Raportul de cercetare este disponibil aici.
O înregistrare video a conferinței de lansare a raportului, cu multe lucruri interesante discutate, se poate găsi aici.
De fapt, tocmai de la această cifră, de la perioada de timp ce acoperă o generație, au plecat autorii studiului. ”Am vrut să vedem dacă în Transnistria se poate vorbi de o schimbare, dacă există alte valori și modele față de cele cu care au fost crescute și educate generațiile anterioare”, a spus Dan Dungaciu, președintele FUMN, la prezentarea sondajului.
Sondajul a fost realizat de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”. Au fost intervievați 499 de oameni, un eșantion reprezentativ de persoane peste optsprezece ani, și s-au organizat focus-grupuri cu 49 de persoane, dintre care 14 experți, din Transnistria și R. Moldova. S-a încercat, totodată, o abordare comparativă a datelor sociologice existente, inclusiv a datelor din Barometrele opiniei publice publicate la Chișinău sau a altor, oricum puține, cercetări similare. Studiul a fost coordonat de către Tatiana Cojocari și Radu Cupcea. În continuare, prezentăm câteva din principalele date ale studiului, promițând să revenim cu interpretări și informații suplimentare pe acest subiect.
Identitate
Întrebate ce simt că sunt la nivel identitar, indiferent de originea lor etnică, persoanele intervievate au răspuns în proporție de 37,3% că sunt transnistreni, 35,7% ruși și doar 14% moldoveni. Urmează, apoi, 7,4% ucranieni și 2,4% bulgari.
Iar când au fost întrebați care este identitate care cred că este cea mai apropiată pentru populația din Transnistria ei au răspuns în proporție de 42,3% că este cea rusească, 35,7% că este identitatea transnistreană și doar 12% cea moldovenească.
Pe de altă parte, la o întrebare privind cele mai importante personalități istorice, primele trei au fost în ordine: generalul Suvorov (peste 60% din opțiuni), țarina Ekaterina a II-a și poetul Al. Pușkin, mult înaintea lui Lenin sau a lui Stalon. În treacăt au fost pomeniți, printre alții, Ștefan cel Mare sau Mihai Eminescu.
Viitor
Apropierea identitară de Rusia a influențat și modul în care repondenții văd direcția de dezvoltare viitoare a regiunii. Astfel, 37,1% dintre oameni consideră că e mai bună integrarea regiunii în Federația Rusă, alți 22,6% fiind de părere că recunoașterea independenței ar avea acest efect și doar 5,2% că Transnistria s-ar dezvolta mai bine realipindu-se la Republica Moldova.
În ceea ce privește partenerii externi care i-au dezmăgit cel mai mult, pe primul loc se află Ucraina cu o zdrobitoare proporție de 64,5%, urmată de Republica Moldova cu 20,6%, SUA – 7,4% și România – 6,2%. Totodată, pentru locuitorii din stânga Nistrului cea mai mare amenințare la adresa regiunii o reprezintă, în ordine, Ucraina (41,9%), Statele Unite (15,6%), Moldova (13.2%) și România (7%), în vreme ce 92,2% consideră că Rusia este cel mai bun partener economic și politic pentru regiunea transnistreană.
Între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului se constată persistența unor bariere de cooperare. Repondenții au susținut că cea mai prezentă barieră e reprezentată de disputele politice între Chișinău și Tiraspol (în proporție de 76%), urmată de barierele lingvistice (43,1%) și diferențele de legislație (42,5%) sau diferențele de percepție ideologică sau asupra istoriei (35,1%).
Valori și apropiere
Râul Nistru se dovedește nu doar o barieră naturală, ci și una civilizațională. Astfel, transnistrenii își asociază regiunea, în ordine, cu multinaționalismul (47,7%), pacea (46%), lumea rusă (30,1%), statul de drept (26,9%) și ortodoxia (26,5%). În schimb, pentru locuitorii din dreapta Nistrului, conform Barometrelor de opinie, cele mai importante valori sunt: europenismul, statul de drept și democrația.
Pe de altă parte, Moldova rămâne în mare măsură necunoscută locuitorilor din stânga Nistrului, neinteracționând cu autoritățile și nici participând la evenimente de acolo. Aparent surprinzător, însă cu certitudine îngrijorător, este faptul că doar 1 din 100 de transnistreni consideră R. Moldova potrivită pentru viitorul copiilor lor.
Realități sociale
În ciuda izolării regiunii în care trăiesc, oamenii din Transnistria se confruntă cu aceleași probleme sociale specifice estului Europei: pensii și salarii mici, inflație, șomaj, drumuri proaste. Nerecunoașterea internațională a statutului așa numitei Republici Transnistrene e o problemă doar pentru circa 19% dintre repondenți.
Alte probleme majore sunt: depopularea, neîncrederea în ”organele de conducere”, lipsa de implicare socială.
