#Alegeri Ucraina. Zelenski președinte

Ucraina are un nou șef al statului: actorul de comedie Volodymyr Zelenski
Euforia de după alegeri

#

După ce ani buni a jucat rolul unui președinte fictiv într-un serial popular de televiziune, Volodymyr Zelenski, 41 de ani, reușește să transforme acum ficțiunea în realitate. În urma celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 21 aprilie, Zelenski  a câștigat circa 73% din voturi, devansândul clar pe fostul președinte, Petro Poroșenko (ce a obținut doar 25%).

#

Duminică seara, la puțin timp după încheierea votului și în condițiile în care se estima că va câștiga, Volodymyr Zelenski a spus că prima sa sarcină ca preşedinte al Ucrainei va fi să încerce să îi elibereze pe prizonierii ucraineni capturaţi în cadrul conflictului din estul ţării. „Vom continua negocierile până la capăt, pentru ca schimbulde focuri să înceteze (…) Prima noastră sarcină este eliberarea prizonierilor noştri”, a afirmat el. Zelenski a mai declarat că vrea să „relanseze” procesul de pace, în disputa cu Moscova ca urmare a războiului din estul separatist, prorus.

Obținerea păcii în estul Ucrainei a fost una din principalele teme de campanie ale lui Zelenski. El a lăsat să se înțeleagă că este dispus să dispus să negocieze cu Kremlinul (în timp ce P. Poroșenko a mers pe ideea că se poate vorbi cu Rusia doar de pe poziţii de forţă), că va ajunge la un compromis, oferind lui Putin ceva, ca să obțină altceva în schimb. Zelenski vrea pace cu orice preț. El consideră că Ucraina trebuie să pună capăt operațiunilor militare.

Oricum, Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia. Acordurile de la Minsk, de la începutul lui 2015, semnate sub egida Parisului, Berlinului şi Moscovei, au permis reducerea în intensitate a luptelor, fără a pune însă capăt conflictului şi fără a aduce o soluţie politică.

#

Despre modul în care Volodymyr Zelenski și-a dus campania electorală și despre cum a reușit să atragă atât publicul dezamăgit de instabilitatea crescândă și de lipsa reformelor reale cât și electoratul (aflat preponderent în estul și sudul țării) care nu agreează pe deplin ”ucrainizarea” spațiului public și puternica retorică anti-rusă promovate de Poroșenko, am mai scris aici.

Distribuția votului pe regiuni

De adăugat doar că echipa lui de campanie a elaborat o strategie de comunicare ingenioasă cu alegătorii indeciși sau cei care nu au mers până acum la alegeri (circa 40% din numărul întreg al alegătorilor, grup format din tineri de 18–29 de ani și oameni de vârstă mijlocie), promovând mesaje aproape exclusiv pe social media (prin intermediul rețelei proprii Ze Komanda) și refuzând să intre în polemici sau să răspundă întrebărilor-temelor propuse de contracandidați.

#

Zelenski, a cărui victorie se încadrează într-un model de politicieni populiști, anti-establishment, care nu plasează Europa în centrul preocupărilor lor, a mai promis că va încerca să amelioreze condiţiile de viaţă din Ucraina, pentru a limita plecarea masivă a forţei de muncă spre statele vecine membre ale UE. El s-a arătat în schimb ferm în privinţa corupţiei, cerinţă majoră a statelor occidentale, care nu şi-au ascuns nemulţumirea în ultimii ani în faţa lipsei de progrese împotriva acestui flagel.

Ucraina riscă în perioada următoare să intre într-o perioadă de austeritate economică. Prețurile tot mai mari, la toate produsele, inclusiv la gaze naturale, ”înghețarea” complexului industrial-minier din estul țării (care e acum afectat de conflictul armat cu separatiștii pro-ruși), ca și restituirea împrumuturilor de la finanțatorii internaționali sunt provocări importante pe termen scurt.

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional. Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului.  Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1,3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară. „În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari de datorie publică şi nu se ştie exact cum va face asta”, avertizează Oleksandr Paraşici, analist al băncii Concorde Capital, subliniind „importanţa critică” de a continua colaborarea cu FMI.

#

O altă problemă ce va trebui gestionată de către Volodymyr Zelenski este relația sa personală cu corupția și cu oligarhii. El a câștigat alegerile în ciuda faptului că jurnaliștii ucraineni au descoperit că posedă o vilă de 15 camere în Italia, pe care nu a pus-o în declarația publică a averii sale. Astfel, conform relatărilor de presă, Zelenski a plătit unei companii italiene 3,8 milioane de euro în anul 2017 pentru acea vilă de lux, de 600 de metri pe plaja din Forte dei Marmi.

În plus, s-a scris mult despre legăturile – mai mult sau mai puțin vizibile – dintre Zelenski și oligarhul Igor Kolomoiski, printre altele patron al rețelei de televiziune unde actualul președinte s-a produs până acum. Kolomoiski, actualmente refugiat în Istael și cu numeroase afaceri în Rusia, e un dușman personal al lui Poroșenko, care l-a demis în 2015 din funcția de guvernator în Dnipropetrovsk, i-a smuls controlul asupra a două companii de stat din domeniul energetic – UkrTransNafta si Urknafta, iar în 2016 i-a luat și PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, naționalizată pe fondul unor acuzații de fraudă masivă. Recent, justiția de la Kiev a decis să că actual de naționalizare nu este legal.

Rolul președintelui va fi real

#

Volodymyr Zelenski, în calitate de șef al statului, are câteva atribuții importante: în scurt timp el va trebui să numească miniștrii apărării și de externe, procurorul general și șeful serviciilor secrete. Însă el va avea dificultăți în ce privește crearea unei echipe care să îl susțină.

Deşi în campania electorală a spus că vrea să modernizeze puterea introducând o procedură de destituire, mutând preşedinţia într-un ”spaţiu deschis” sau deplasându-se cu zboruri obişnuite, Zelenski nu are majoritate în parlament pentru a forma un guvern. Alegerile legislative sunt prevăzute pentru 27 octombrie, iar până atunci Zelenski va avea mari dificultăţi în a-şi asigura sprijinul parlamentului, care îi va fi ostil, fiind dominat de partidul apropiat lui P. Poroșenko.

#

Să ne uităm puțin și pe reacțiile internaționale de după recenta victorie în alegeri a lui V. Zelenski. Dacă principalii responsabili ai Uniunii Europene l-au felicitat pentru alegerea sa la preşedinţia Ucrainei, apreciind că scrutinul a arătat angajamentul Ucrainei faţă de valorile democratice și statul de drept, emisarul special al Casei Albe pentru Ucraina, Kurt Volker, i-a transmis felicitări din partea lui Donald Trump, arătând că SUA vor continua ”să sprijine eforturile Ucrainei de a-şi restabili integritatea teritorială şi de a contracara agresiunea Rusiei”.

Dincolo de felicitările de rigoare, reacțiile de la Moscova au pus accentul pe alte idei. ”Ucraina are şansa de a adopta schimbări pozitive care să aducă beneficii întregii societăţi”, a fost declaraţia ministerului rus de externe. „Ucraina poate realiza o resetare nu prin mutarea banilor dintr-un buzunar în altul, ci una reală, bazată pe recunoaşterea necesităţii de a uni oamenii nu prin forţă, ci prin dezvoltarea agendei naţionale”, a scris purtătorul de cuvânt Maria Zaharova pe pagina sa de Facebook. Totodată, premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o şansă” de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Ucraina după alegerea noului preşedinte, chiar dacă nu își face iluzii prea mari.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.