Rada Supremă de la Kiev a adoptat azi legea care oferă un statut special limbii ucrainene, în detrimentul limbilor minorităților
#
Conform Legii privind „utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieții”, toți cetățenii Ucrainei sunt obligați să cunoască limba ucraineană. Toți oficialii și șefii insituțiilor de stat, medicii, avocații, directorii de universități, judecătorii, militarii etc trebuie să vorbească în ucraineană, relatează presa locală.
Site-urile și ziarele vor trebui să aibă și o versiune în limba ucraineană sau cel puțin 50% din conținut să fie în limba ucraineană. Producătorii și distribuitorii de film și TV vor trebui să se asigure că 90% din conținutul lor video este în limba ucraineană. Și cărțile vor trebui să aibă cel puțin 50% conținut în limba națională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfață în ucraineană, asta deși lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar „pentru umilirea publică și nerespectarea limbii de stat”, răspunderea penală.
#
Legea a fost puternic susținută de către fostul președinte Petro Poroșenko. Adoptarea ei s-a făcut într-un parlament dominat de susținători ai lui Poroșenko, care au aplaudat zgomotos și au ovaționat adoptarea ei. În tot acest timp, sute de persoane – fluturând steagul național al țării – au manifesta în fața clădirii Radei Supreme, pentru a-și arăta sprijinul față de lege. ”Acesta este un moment istoric, un moment pe care ucrainienii îl așteaptă de secole, pentru că până acum ei nu au putut să beneficieze de dreptul la propria lor limbă”, a spus deputatul Mikola Kniajițki, unul din inițiatorii proiectului.
#
Limba rămâne un subiect extrem de sensibil în Ucraina, mai ales în ultimii ani (după anexarea peninsulei Crimeea, mai ales). Deși marea majoritate a oamenilor vorbesc atât ucraineana cât și rusa, cetățenii rusofoni (întâlniți mai ales în sudul și estul țării) consideră că astfel le sunt lezate drepturile la folosirea limbii ruse. De aceeași părere – exprimată mai mult sau mai puțin vocal – sunt și reprezentanți ai altor minorități etnice din Ucraina, respectiv maghiari, polonezi sau români.
Sondajele arată că circa 33% din familiile ucrainene folosesc doar această limbă în viața de zi cu zi, circa 16% doar limba rusă, în timp ce circa 25% folosesc ambele limbi.
#
Președintele recent ales Volodimir Zelenski a avut o atitudine ambiguă pe acest subiect. El însuși vorbitor curent și mai frecvent de rusă (în timp ce ucraineana o vorbește la un nivel mult mai prost), Zelenski a spus că are mai multe obiecții față de lege, însă principalul lui scop este ”să unească și nu să dividă” țara.
#
Anul trecut, Parlamentul de la Kiev a adoptat și o altă controversată lege a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. De asemenea, legea presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat, iar spectacolele teatrale în alte limbi trebui să fie însoţite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice pot avea loc doar limba ucraineană sau engleză. Nerespectarea cerinţelor legislaţiei lingvistice se pedepsesc cu amenzi usturătoare.
Această lege a fost intens criticată de țări precum Ungaria și Rusia, iar într-o măsură ceva mai mică de Polonia și România.
#
Reacții ulterioare:
Ungaria a reacționat imediat, considerând, prin vocea ministrului ungar de externe Péter Szijjártó că legea ucraineană este ”inacceptabilă” și că ”încalcă drepturile minorității maghiare din Ucraina”. Detalii aici.
UDMR a criticat noua lege din Ucraina privind drepturile lingvistice şi consideră acest act normativ o încălcare a drepturilor pentru minorităţi. Comunicatul integral aici.
Ministerul român al Afacerilor Externe nu a reacționat în niciun fel, dar a publicat un comunicat după o întâlnire la nivel de secretari de stat din 25 aprilie (cu o zi înainte de adoptarea legii la Kiev) în care a ”reiterat ferm necesitatea ca măsurile adoptate de statul ucrainean să asigure respectarea drepturilor etnicilor români în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie”. Comunicatul integral aici.
