Dacă pentru publicul român, propaganda rusă, prin intermediul agenției de presă Sputnik, promovează preponderent politicieni anti-sistem, mesaje anti-occidentale, conspiraționiste și/sau pro ruse, în Republica Moldova lucrurile sunt diferite. Aici, narativul Sputnik e axat pe acoperirea subiectelor de interes public, însă pe fundal împinge informații pozitive despre Rusia, promovează beneficiile economice și sociale ce le-ar aduce o cooperare mai strânsă cu Moscova, promovează Uniunea Eurasiatică, apără regimul de la Kremlin față de critici și atacă occidentul.
Scurtă introducere
Era informațională devine tot mai susceptibilă dezinformărilor și știrilor false. State ca Rusia doresc revizuirea sistemului internațional actual și sponsorizează campanii ample de propagandă[1]. Ele au evoluat de la a promova în mod obtuz ideile și agenda Kremlinului (ca pe vremea războiului rece) și se axază pe amplificarea tensiunilor dinăuntrul statelor și slăbirea atașamentului la valorile euro-atlantice.
Uneltele propagandei rusești și eficacitatea lor diferă. Recent am analizat cum una dintre acestea, Sputnik, se manifestă în România. Concluziile arată că ea are o activitate perceptibilă în țară, dar este în continuare un jucător de nișă. Articolele sale se axează foarte mult pe politica de nivel înalt a țării și politică externă. Promovează și amplifică un narativ anti-occidental și pro-rusesc, folosindu-se uneori de figuri politice periferice și oferindu-le acestora o platformă.
De multe ori însă, declarațiile venite de la anumiți membri ai partidului de guvernământ (Partidul Social Democrat) sunt suficiente. Are un mesaj clar partizan, împotriva președintelui Iohannis și a opoziției. Laudă anumiți membri ai PSD, prim-ministrul Viorica Dăncilă fiind probabil politicianul preferat în 2018. În același timp apără intervențiile externe rusești în Siria și Ucraina și critică puternic Statele Unite și extinderea NATO[2].
Folosind aceeași metodologie (un proces numit Natural Language Processing – detalii în anexă), am analizat și Sputnik Moldova. Au fost extrase toate articolele în limba română din 2018, împreună cu ianuarie și februarie 2019 pentru a acoperi și alegerile parlamentare din Moldova. Ea va permite o comparație a felului în care Sputnik se manifestă în diferite țări. Va oferi de asemenea mai multe informații despre strategia de dezinformare a Kremlinului, în special având în vedere că analizele pe Moldova sunt relativ rare și că după unele măsurători este țara cea mai vulnerabilă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă[3].
Viziunea de ansamblu
În perioada studiată, au fost publicate 13,087 articole. Frecvența lor lunară a fost relativ constantă, înregistrându-se o medie de 935 de articole pe lună. A fost mai ridicată decât în România, unde s-au publicat 740 de articole pe lună[4].
Când ne uităm la cum au fost clasificate pe site, se poate vedea că cele mai multe sunt legate de ”societate”. După aceasta urmează ”restul lumii”, ”politică”, ”Rusia” și ”economie”. În România nu a existat o categorie așa clar dominantă, ci mai multe categorii principale. Acolo, cea mai folosită categorie a fost cea de ”internațional”, urmată de ”societate”, ”politică” și ”Rusia”.
Sputnik.md are, de asemenea, un contor de vizite pentru fiecare articol. Oarecum interesant este faptul că în timpul alegerilor parlamentare numărul de vizualizări pare a fi sub media lunară de 647,333. Ea a fost ușor mai mică ca în România, care a înregistrat 732,075 / lună.
Se poate observa că Sputnik.md este foarte activ în spațiul mediatic moldovean. Activitatea secțiunii sale românești este mai intensă decât cea a lui Sputnik România iar vizitele aproape la fel de numeroase în ciuda audienței potențiale mult mai scăzute.
Popularitatea sitului este confirmată de un studiu al ONG-ului Ukrainian Prism care citează Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului din Republica Moldova (BATI). Ei clasează Sputnik.md ca fiind al doilea cel mai popular site de știri, ajungând la 12.5% din populația țării[5].
Un alt aspect este clasificarea articolelor. O treime dintre ele sunt clasificate drept ”chestiuni sociale”. Apar alte categorii importante cum ar fi ”podcasturi” sau ”interviuri radio” ceea ce sugerează o diversitate mai mare de tipuri de conținut și o atenție mai mare asupra problemelor sociale interne.
O privire detaliată
Pentru a avea o privire mai detaliată asupra subiectelor abordate de Sputnik în Moldova, am extras conceptele care au apărut cel mai des în cele 14 luni studiate. Rezultatele sunt consistente cu categoriile în care articolele sunt clasificate.
Nouă din cele douăzeci de concepte se referă aproape exclusiv la teme sociale sau la situații locale, apropiate de viețile cititorilor: leu (moneda națională), copil, poliție, lege, bărbat, muncă, capitală, femeie și accident. Multe dintre subiectele abordate de aceste articole sunt tragice: accidente rutiere, acte criminale, corupție sau violența domestică (în special articole unde apar conceptele de poliție, accident, bărbat sau femeie).
Altele sunt legate de corupție, pensii, migrație sau forță de muncă (lege, leu, muncă). Apar și articolele despre evenimente locale sau diferite evenimente mondene (femeie, capitală, leu). Multe dintre știri sunt ușor vulgarizate și scrise pentru a atrage clickuri, dar temele sunt locale.
Ca subiecte de politică externă, se face des referire la SUA, Rusia și Europa. Asemănător cu Sputnik Romania, articolele despre Rusia prezintă țara într-o lumină pozitivă. Capabilitățile militare ale acesteia sunt lăudate, narativele despre Siria, Venezuela și Ucraina sunt pro-rusești și se susține nevoia Europei de a restabili relații bune cu Rusia. Apar în plus și articole ce se referă la diaspora moldoveană din Rusia, la evenimente mondene rusești, la Transnistria și sunt promovate relațiile bilaterale Moldova – Rusia.
SUA și Europa (conceptul de Europa face de cele mai multe ori referire la Uniunea Europeană) sunt criticate. Articolele ce menționează Europa fac referire la migrație, condițiile de călătorie a moldovenilor în uniune, sancțiunile contra Rusiei, brexit și relațiile energetice cu Rusia (în general laudă Nord Stream și acuză SUA că sabotează vechiul continent când ridică obiecții la acest proiect). Într-o măsură mai mică, publicația laudă anumiți lideri populiști (Salvini sau Orban) și critică o pretinsă servilitate a Moldovei față de UE.
Criticile față de SUA fac mult mai des referire la conflicte armate (peste 16% din articole ce conțineau conceptul de SUA au conținut și cuvântul război). În prim plan sunt acțiunile din Siria, Venezuela și Ucraina. Apar acuzații că SUA împinge lumea înspre haos și sunt subliniate schismele și confilctele dintre UE și SUA (în special când vine vorba de importurile de gaze naturale). De asemenea, e criticat importul de armament american în statele din estul Europei (în special în România).
Anumite teme sunt relativ generice și pot fi utilizate în multe contexte politice: „guvern”, „președinte”, „parlament” sau „minister”. Conceptul de alegere a fost des utilizat în Moldova datorită alegerilor prezidențiale din Rusia în martie 2018, a celor locale din Chișinău în mai 2018 și a celor parlamentare din februarie 2019.
Conceptele utilizate cel mai des de Sputnik în articolele lor în limba română
Concept | Jan-18 | Feb-18 | Mar-18 | Apr-18 | May-18 | Jun-18 | Jul-18 | Aug-18 | Sep-18 | Oct-18 | Nov-18 | Dec-18 | Jan-19 | Feb-19 |
Moldova | 197 | 204 | 274 | 237 | 281 | 247 | 259 | 285 | 277 | 283 | 222 | 193 | 200 | 437 |
leu | 61 | 62 | 81 | 85 | 106 | 96 | 73 | 81 | 84 | 85 | 64 | 75 | 45 | 44 |
copil | 57 | 54 | 56 | 54 | 50 | 54 | 88 | 102 | 43 | 59 | 41 | 49 | 47 | 50 |
politie | 54 | 51 | 55 | 47 | 64 | 54 | 54 | 64 | 55 | 54 | 45 | 36 | 52 | 50 |
presedinte | 34 | 38 | 54 | 64 | 67 | 49 | 50 | 44 | 69 | 59 | 68 | 60 | 56 | 66 |
Rusia | 34 | 42 | 87 | 94 | 74 | 47 | 62 | 66 | 74 | 79 | 84 | 66 | 61 | 73 |
lege | 53 | 62 | 65 | 73 | 80 | 84 | 67 | 46 | 60 | 66 | 67 | 63 | 46 | 39 |
capitala | 39 | 36 | 54 | 70 | 64 | 46 | 51 | 38 | 41 | 61 | 38 | 38 | 38 | 36 |
tara | 36 | 38 | 41 | 48 | 66 | 78 | 48 | 49 | 51 | 58 | 56 | 37 | 59 | 60 |
guvern | 38 | 27 | 37 | 43 | 49 | 61 | 41 | 35 | 50 | 51 | 52 | 41 | 45 | 30 |
parlament | 30 | 33 | 24 | 35 | 49 | 42 | 56 | 25 | 39 | 48 | 73 | 54 | 44 | 66 |
minister | 43 | 35 | 58 | 46 | 53 | 51 | 36 | 70 | 37 | 41 | 30 | 38 | 30 | 29 |
european | 35 | 22 | 35 | 18 | 47 | 34 | 38 | 38 | 34 | 55 | 58 | 41 | 47 | 41 |
SUA | 25 | 18 | 29 | 80 | 66 | 38 | 41 | 46 | 36 | 39 | 45 | 27 | 44 | 57 |
ministru | 38 | 32 | 39 | 37 | 34 | 35 | 34 | 42 | 48 | 48 | 47 | 42 | 24 | 20 |
barbat | 36 | 48 | 42 | 47 | 39 | 31 | 44 | 53 | 43 | 40 | 28 | 25 | 40 | 39 |
munca | 40 | 31 | 37 | 37 | 44 | 46 | 44 | 47 | 40 | 38 | 29 | 25 | 16 | 14 |
alegere | 12 | 17 | 42 | 25 | 38 | 35 | 35 | 11 | 25 | 17 | 51 | 33 | 58 | 142 |
femeie | 42 | 41 | 48 | 23 | 24 | 50 | 58 | 61 | 33 | 68 | 23 | 26 | 31 | 32 |
accident | 33 | 30 | 23 | 34 | 39 | 26 | 41 | 73 | 42 | 32 | 20 | 27 | 29 | 37 |
În linii mari, Sputnik România s-a axat aproape exclusiv pe politică la nivel înalt și relații externe. În Moldova, publicația pare a fi mult mai aproape de firul ierbii. Chiar și știri despre alte țări sau regiuni cuprind uneori informații relevante pentru cititorii locali (proceduri vamale, salarii, diaspora moldoveană, drepturi etc).
Articolele cele mai citite
Este interesant de asemenea de văzut care au fost cele mai citite articole de pe site. Vizibilitatea unui articol nu este dependentă doar de tracțiunea organică pe care o are în rândul cititorilor, ci și de deciziile publicației cu privire la ce conținut vrea să promoveze.
# Trimestrul I, 2018
Articole despre condițiile meteo și calendarul ortodox au fost printre cele mai vizitate pe tot parcursul primului trimestru al lui 2018. În luna ianuarie topul a mai fost completat de știri despre accidente rutiere, reforma învățământului, o schimbare a politicilor de imigrare și un articol despre prostituție de lux în Chișinău.
Cele din februarie și martie mai vorbesc despre permise de conducere și șofat, programa școlară, drepturi și ajutoare de care se poate beneficia în Europa de vest, mai multe știri despre un model Playboy din Moldova ucisă de soț, un incendiu și diverse știri mondene.
Cele mai citite articole din trimestrul I, 2018
Ultimul lucru e să ne uităm la conceptele specifice care au fost folosite des lunile acestea (dar care nu au fost în topul celor 20 pe tot anul). România a apărut în toate cele trei luni. Viorica Dăncilă a făcut o vizită la Chișinău în februarie. S-a scris despre protestele ce au avut loc la începutul anului, cheltuielile militare prea ridicate și scutul anti rachetă. Au apărut îndemnuri la o aliniere pro Moscova, diverse mesaje pro ruse (inclusiv declarații ale lui Dan Puric) și critici față de Traian Băsescu și față de reacția României la scandalul Skripal.
Conceptul de ”cetățean” din februarie s-a datorat unor articole ce discutau despre schimbarea pașapoarelor, care aniversau ridicarea vizelor de către UE pentru cetățenii moldoveni, brexit și diverse știri de interes pentru diasporă.
Conceptele specifice din martie se datorează în mare parte alegerilor prezidențiale din Rusia, a scandalului Skripal și a incendiului din Kemerovo. De asemenea, au apărut mai multe articole despre arme și rachete noi lansate de către armata rusă care nu ar putea fi oprite de sistemele de la Deveselu.
Conceptele specifice apărute în trimestrul I, 2018
Jan | raion | Romania | ||
47 | 39 | 36 | ||
Feb | ban | cetatean | oras | Romania |
32 | 29 | 37 | 36 | |
Mar | companie | Moscova | Putin | Romania |
34 | 32 | 40 | 45 |
# Trimestrul II, 2018
În toate cele trei luni s-au găsit articole ce faceau referiri la condițiile meteorologice, inclusiv cel mai citit articol al trimestrului (cel din iunie). În aprilie și mai apar articole despre legislația rutieră sau sancțiuni pentru șoferi și referiri la calendarul ortodox sau paște.
Știrile despre crime și tragedii primesc de asemenea multe vizite. Sunt și câteva articole cu tentă politică: gay pride din Chișinău este criticat, se discută corupția din spatele renovării proaste a unor drumuri și sunt prezentate măsurile luate de poliție pentru un protest de 1 iulie împotriva anulării alegerilor locale din Chișinău. În mod interesant, articole despre alegerile locale din capitală sau anularea lor nu apar printre cele mai vizualizate.
Cele mai citite articole din trimestrul II, 2018
Privind conceptele specifice apărute acest trimestru, vedem că atacul din Siria este reprezentat printre articole (armă, atac, chimic și Siria).
În trimestrul acesta s-a scris mai des despre corupție, furturi, curs valutar, creșteri de prețuri, dispariția unor bacnote din circulație dar și locuri de muncă în afara țării (conceptele de ban și euro). Conceptul de internațional se datorează concursului Eurovision, schimbări legate de permisele de conducere internaționale și diverse comentarii despre Rusia și relațiile moldo-ruse (în special economice). Se suprapune parțial cu conceptul de Putin, în special cu privire la relațiile cu Rusia.
Președintele rus apare mai des datorită re-investirii sale în acest rol, a forumului economic din Sankt Petersburg, a unei întâlniri cu Igor Dodon, a faptului că Moldova a devenit membru cu statut de observator al Uniunii Economice Eurasiatice și a mai multor sondaje și păreri ce-i confirmă popularitatea.
Conceptul de ”șofer” se datorează mai multor probleme locale din Moldova: escrocherii ale polițiștilor, schimbări de cod rutier, accidente, noi prețuri la carburanți și schimbări la controalele vamale pentru șoferi.
În luna iulie s-au scris mai multe articole pe teme economice. Acestea promovau cooperarea cu Rusia și Uniunea Eurasiatică, deplângeau evoluția economică a României după aderarea la UE și prevedeau consecințe negative dacă Moldova ar adopta euro. Au discutat de asemenea majorarea prețurilor la carburanți, cheltuielile Rusiei pentru Campionatul mondial de fotbal și relațiile economice ale acesteia cu SUA și China.
Conceptul de ”apă” s-a datorat unor inundații, a condițiilor meteo nefavorabile și a schimbării tarifelor la apă.
Conceptele specifice apărute în trimestrul II, 2018
Apr | arma | atac | cetatean | chimic | oras | Siria |
44 | 58 | 38 | 43 | 39 | 50 | |
Mai | ban | euro | international | Putin | sofere | |
49 | 43 | 45 | 48 | 52 | ||
Iun | apa | ban | economie | |||
37 | 44 | 35 |
# Trimestrul III, 2018
Patru dintre cele mai citite articole din iulie erau alarmiste și implicau știri despre boli sau răufăcători. Trei erau despre călătorie sau muncă în UE (unul în care se pretinde că moldovenii sunt umiliți) iar restul au fost despre schimbări fiscale, calendarul ortodox și incendiile din Grecia.
Trei articole despre prăbușirea podului din Genova au fost printre cele mai vizitate din august. Celelate au avut teme mondene sau alarmiste iar unul a fost despre schimbarea codului rutier.
Articolele cele mai citite din septembrie au continuat tema codului rutier (patru din zece). Alta temă importanta au fost pașapoartele moldovene (trei din zece), iar restul despre un omor, o faptă de corupție și tratarea cancerului în Republica Moldova.
Cele mai citite articole din trimestrul III, 2018
Putin este din nou menționat mai des în luna iulie datorită summitului de la Helsinki și a conferinței de presă alături de Trump, a unei întâlniri cu Igor Dodon, Cupei mondiale și mai multor declarații și întâlniri cu diverși lideri. Conceptul de familie apare datorită mai multor articole despre drame de familie, diverse ilegalități / escrocherii și sfaturi despre familie și sexualitate (nu foarte progresiste).
Conceptul de ”cetățean” se datorează tragediilor din Genova (prăbușirea podului) și Kaluga (Rusia – un accidet rutier) unde cetățeni moldoveni s-au aflat printre victime. Cel din Kaluga a fost acoperit mult mai pe larg. Conceptul de ”mașină” se datorează mai multor accidente rutiere sau tragedii ce au implicat mașini.
În luna septembrie a avut loc primul forum economic moldo-rus la Chișinău. Sputnik l-a acoperit pe larg și a subliniat avantajele cooperării economice cu Rusia și Uniunea Eurasiatică. Tot în Chișinău au mai avut loc Congresul mondial al familiilor și OlympicECOFest. Igor Dodon apare menționat mai des datorită prezenței sale la aceste evenimente, a deciziei Curții constituționale de a-l suspenda, desfășurării Consiliului liderilor CSI și unui accident rutier in care a fost implicată coloana oficială a președintelui.
Conceptele specifice apărute în trimestrul III, 2018
Iul | centru | familie | Putin | Romania | |
52 | 39 | 47 | 41 | ||
Aug | centru | cetatean | masina | oras | regiune |
45 | 40 | 39 | 48 | 41 | |
Sep | cetatean | economic | eveniment | forum | Igor Dodon |
42 | 64 | 41 | 44 | 52 |
# Trimestrul IV, 2018
Fiecare lună a trimestrului IV a avut câte o temă prevalentă printre articolele cele mai citite. Jumătate din articolele cele mai citite din octombrie au fost despre o explozie din Râșcani, un sector al Chișinăului. În noiembrie, șase dintre cele mai citite articole erau despre înnăsprirea condițiilor meteo iar restul despre noi amenzi, acte necesare pentru mașini second hand și aglomerația de pe o linie de troleibuz.
Articolele cele mai citite din luna decembrie au fost despre amenzi și sancțiuni noi introduse în codul rutier. Restul au fost despre calendarul ortodox, schimbări ale carnetelor de muncă, un jaf și un arest la aeroportul din Chișinău.
Cele mai citite articole din trimestrul IV, 2018
Conceptele de ”apartament” și ”explozie” țin de tragedia de la Râșcani. Articolele ce fac referire la Moscova vorbesc despre posibila vizită a patriarhului Kiril în Moldova și despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Constantinopolului. De asemenea, apartamentul care explodase era pe bulevardul Moscovei.
În noiembrie apar mai des articole despre incidentul din strâmtoarea Kerci, în urma căruia trei nave ucrainene au fost capturate de forțele navale ruse (conceptele de Putin și Ucraina). Acestea au un ton pro-Moscova și îndeamnă Kievul să înceteze provocările. Articolele ce îl menționează pe Putin mai vorbesc despre popularitatea sa, sau sunt anunțuri despre investiții în dezvoltarea militară rusă și prezența sa la summitul G20 și la Forumul păcii de la Paris. Trump apare mai des datorită anulării unei întâlniri cu Putin și a absenței sale de la Forumul păcii.
Articolele din luna noiembrie vorbesc mai des și despre Uniunea Europeană, și în mod specific Comisia Europeană. Aceasta era menționată în contextul brexitului, a unor declarații anti-UE din Polonia sau Italia și al alegerilor ce vor urma în Republica Moldova.
Igor Dodon a fost menționat mai des în decembrie datorită declarațiilor sale de Crăciun, dar și deoarece și-a exprimat interesul de a coopera cu Uniunea Eurasiatică.
Conceptele specifice apărute în trimestrul IV, 2018
Oct | apartament | cetatean | explozie | Moscova | sef |
41 | 56 | 57 | 58 | 41 | |
Nov | comisie | milion | Putin | Trump | Ucraina |
43 | 42 | 48 | 47 | 39 | |
Dec | casa | centru | Craciun | Igor Dodon | |
34 | 39 | 44 | 32 |
# Ianuarie și februarie 2019
Cele mai citite articole din ianuarie nu sugerează cu nimic faptul că, în Moldova, ar avea loc alegeri parlamentare luna următoare. Știrile vorbeau despre educația (sau lipsa ei) copiilor, diverse întâmplări din țară, noi măsuri ale fiscului din Moldova sau știri meteo.
Nici februarie nu arată prea multe semne de fervoare electorală. Două dintre cele mai citite articole au fost despre alegeri și rezultatele lor (inclusiv cel mai citit din lună). Dar restul s-au axat pe teme deja similare cu restul lunilor analizate anterior: meteo, accidente, un scandal, un articol ce vizează șoferii și unul ce anunță că o mică parte a populației Moldovei ar putea recupera o parte din banii depuși la Banca de Economii în perioada sovietică.
Cele mai citite articole din ianuarie și februarie 2019
Uitându-ne la temele specifice care au apărut în ansamblul articolelor, aici se poate observa mai clar impactul alegerilor. În ianuarie, toate conceptele specfice au fost legate de alegeri, mai puțin conceptul de „drum” care a fost datorat mai multor știri despre condițiile meteo și efectul lor asupra drumurilor. În luna februarie, în schimb, toate conceptele specifice (care au fost 11 din cele 20), au fost legate de alegerile parlamentare.
Conceptele specifice apărute în ianuarie și februarie 2019
Jan | circumscriptie | drum | electoral | parlamentar | vot | ||||||
49 | 54 | 40 | 54 | 39 | |||||||
Feb | circumscriptie | alege | electoral | parlamentar | partid | retea | sectie | socializare | uninominal | vot | votare |
123 | 56 | 88 | 94 | 79 | 71 | 64 | 137 | 65 | 113 | 64 |
Concluzii
Revizuind mesajele și narativul Sputnikului în Republica Moldova, și având comparația cu România la îndemână, pot fi trase câteva concluzii:
i. Cea mai evidentă este faptul că Sputnik Moldova este mult mai influent și mult mai adânc înrădăcinat în spațiul mediatic național comparativ cu cel românesc. A avut mai multe articole și un număr apropiat de vizualizări într-o țară cu o populație de aprox 5,5 ori mai mică, chiar dacă a fost omisă secțiunea în rusă. BATI confirmă poziția influentă pe care o are Sputnik în peisajul mediatic moldovenesc, plasându-l ca al doilea cel vizitat site de știri.
ii. Sputnik Moldova are o diversitate mai mare de conținut publicat. Se regăsesc podcasturi, interviuri, reportaje de la fața locului și rubrici pe diverse domenii, ceea ce presupune un număr mai mare de angajați. Putem astfel fi relativ siguri că Sputnik Moldova beneficiază de mai multe resurse, comparativ cu sucursala românească.
iii. Majoritatea subiectelor abordate de publicație și consultate de către cititori sunt foarte apropiate de ”firul ierbii”, respectiv traiului de zi cu zi. Aceasta este în contrast cu România, unde subiectele cele mai citite erau legate de politică (internă sau externă) sau de politicieni. Nici unul dintre cele mai vizualizate articole nu face referire la lideri politici sau evenimente politice. Singura excepție este luna februarie 2019 când s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare.
Mai mult, subiectele despre care se scrie cel mai mult reflectă probleme din viața de zi cu zi a oamenilor cum ar fi accidente, condiții meteo, violența domestică, condiții de muncă pentru diasporă, schimbări ale codului rutier sau acțiuni ale poliției. Chiar și teme pe care Sputnik România le-ar discuta într-un context politic și partizan, Sputnik Moldova le aproprie de firul ierbii. Spre exemplu, articolele despre corupție se axează pe impactul local pe care o are (ce localități suferă, la care instituții sau funcționari publici trebuie să se dea mită, ce rețele au fost dezmembrate etc), pe când în România se discută corupția la nivel înalt, legată cel mai mult de oameni și partide politice împreună cu DNA-ul.
iv. Lipsa aparentă a unei preferințe politice clare a publicației. Uitându-ne doar la temele abordate, nu se poate distinge o preferință pentru un anumit partid sau politician. Singurul politician moldovean despre care se vorbește mai des este Igor Dodon, președintele pro-rus al republicii. El este în general prezentat într-o lumină relativ pozitivă, dar această caracteristică este un factor secundar. O analiză calitativă care se axează pe articolele despre politicieni sau partide politice ar putea arata un spirit partizan pronunțat. Însă, dacă acesta este prezent, nu se află printre narativele principale ale publicației (spre deosebire de România).
v. Singura similaritate importantă între articolele din Sputnik Moldova și Sputnik România este imaginea pe care o oferă cu privire la Rusia, Statele Unite și, într-o mai mică măsură, Uniunea Europeană. Putin este politicianul cel mai des menționat și mereu într-o lumină pozitivă. Este preluat narativul Rusiei despre capacitățile sale militare, despre conflictele din Siria, Venezuela, Ucraina și despre nevoia Europei de a avea relații bune cu Moscova. Se fac multe referiri la diaspora moldoveană din Rusia și la beneficiile economice ale unei alinieri economice cu Rusia și Uniunea Eurasiatică. Ideea că Rusia poate fi o sursă de prosperitate economică nu prea se găsea în discuțiile din Sputnik România, dar în Moldova ea este bine înrădăcinată.
Discursul față de Statele Unite se axează pe cheltuielile sale militare, conflicctele în care se implică, instalațiile ei militare (inclusiv de la Deveselu) și sunt amplificate divergențele cu Europa. Criticile față de UE se axează pe migrație, brexit, declin european, în timp ce liderii populiști ca Orban, Salvini și Le Pen sunt lăudați. Critica este însă mai blândă, subliniindu-se și nevoia de cooperare cu Rusia, beneficii pentru diaspora moldoveană din UE sau cum SUA amenință prosperitatea europeană generală prin (spre exemplu) opoziția la conducta Nord-Stream.
Aceste concluzii despre activitatea Sputnik în Moldova sunt interesante și oarceum atipice. Studii anterioare ale propagandei rusești au identificat mai multe tactici și narative rusești. În Ucraina spațiul mediatic a fost inundat cu mai multe teorii și narative care să justifice sau să camufleze acțiuni rusești[6]. De asemenea, sunt lansate mesaje adaptate pentru diferite audiențe care au ca scop delegitimizarea autorităților ucrainiene în fața occidentului și a proprii populație[7].
În țările baltice, se dorește inducerea sau amplificarea unor schisme între populație de etnie rusă și restul locuitorilor, de a sublinia poziția lor slabă economic și militar vis a vis de Rusia și de a submina sprijinul pentru valorile și alianțele occidentale. În alte state din Europa centrală și de est, publicațiile rusești dau o platformă politicienilor anti sistem care au mesaje anti occidentale, conspiraționiste și/sau pro ruse[8]. De asemenea se caută accentuarea tensiunilor și diviziunilor existente în societate. Uneori, asta poate însemna chiar promovarea unui naționalism feroce care să înstrăineze o parte a populației față de occident[9]. Campaniile de comunicare rusești din România par să urmeze această ultimă tactică[10], la fel ca și narativul Sputnikului românesc[11]
În Moldova tactica pare a fi ușor diferită, cel puțin când vine vorba de articolele în limba română de pe sputnik.md. Marea lor majoritate, inclusiv cele mai vizitate sunt despre teme moldovenești locale sau naționale. Despre legislație și evenimente care au potențialul să afecteze direct viața cititorilor cum ar fi condițiile meteo, sărbătorile creștine din acea lună sau schimbări ale codului rutier. Acoperă subiecte tulburătoare cum ar fi accidente sau crime. Sunt într-adevăr încadrate într-un narativ conservator. Preoți sunt invitați să vorbească despre teme curente (corupție sau economie), imigranții sunt priviți cu suspiciune (în ciuda numărului lor mic în Moldova) și articolele privind minoritățile sexuale sunt de-a dreptul ostile. Aceasta conincide cu imaginea și narativul general al Kremlinului de apărător ar valorilor tradiționale, dar nu îi este exclusivă.
Articolele ce promovează narativul Kremlinului nu ocupă un loc de prim plan. Sputnik Moldova nu se comportă ca o publicație de nișă care are ca scop promovarea unui narativ sau amplificarea unor mesaje. Ea nu este o publicație de nișă în Moldova. Este un site de știri conservator, ce ajunge la o audiență semnificativă și oferă diferite emisiuni și formaturi prin care să se consume informația. Se axează pe acoperirea subiectelor de interes public din Republica Moldova, însă pe fundal împinge informații pozitive despre Rusia, promovează beneficiile economice și sociale ce le-ar aduce o cooperare mai strânsă, promovează Uniunea Eurasiatică, apără regium de la Kremlin față de critici și atacă occidentul. Sputnik este bine foarte bine împământenit în spațiul mediatic moldovean și este evident că beneficiază de investiții substanțiale, relativ la mărimea Moldovei. Ca mijloc de propagandă, este greu de imaginat o poziție mult mai convenabilă în care s-ar putea afla.
ANEXĂ: Detalii cu privire la analiza NLP
Pentru a scrie această analiză, a fost nevoie să extrag articolele de pe situl https://sputnik.md/, să identific adresele articolelor scrise în 2018 și începutul lui 2019, să extrag doar textul articolelor împreună cu alte informații relevante, să trec textele printr-un sistem NLP și, într-un final, să extrag conceptele principale identificate de sistem.
Mai întâi am folosit un web scrapper care a extras toate linkurile. Am identificat patternul de URL specific articolelor scrise în 2018 și am selectat doar acele adrese. Am folosit apoi R (un limbaj de programare) pentru a extrage textul (fără alte infomații cum ar fi meniurile), titlul, rezumatul, categoria articolului, vizualizările pentru fiecare articol și luna în care a fost scris.
Am folosit dupa accea un pachet R numit UDPipe pentru a tokeniza fiecare cuvând din fiecare text și a identifica caracteristicile sale (spre exemplu poziția în propoziție și funcția sa). Am eliminat tipurile de tokenuri irelevante și am aplicat un model de alocare latentă Dirichlet pentru a identifica cele mai importante 20 de concepte din fiecare text.
NOTE:
[1] Center for European Policy Analysis, 2017, Winning the Information War
https://docs.wixstatic.com/ugd/644196_264a764d8fc04714a883355f4ac682b9.pdf
[2] Bătrîn, George Bogdan, 2019, From Russia with Love : narativa Sputnikului în România
http://www.contributors.ro/global-europa/from-russia-with-love-narativa-sputnikului-in-romania/
[3] Damarad, Volha and Yeliseyeu, Andrei, 2018, Disinformation Resilience in Central and Eastern Europe
http://prismua.org/wp-content/uploads/2018/06/DRI_CEE_2018.pdf
[4] Numărul de articole pentru Sputnik România a fost extras pe 26 Decembrie 2018. Astfel numărul este ușor subestimat în acea lună.
[5] Damarad, Volha and Yeliseyeu, Andrei, 2018, Disinformation Resilience in Central and Eastern Europe
[6] Iasiello, Emilio J. 2017, Russia’s Improved Information Operations: From Georgia to Crimea
https://ssi.armywarcollege.edu/pubs/parameters/issues/Summer_2017/8_Iasiello_RussiasImprovedInformationOperations.pdf
[7] Center for European Policy Analysis, 2017, Winning the Information War
[8] Nimmo, Ben, 2016, Sputnik: Propaganda in a New Orbit
http://infowar.cepa.org/Reports/Sputnik-propaganda-in-orbit
[9] Center for European Policy Analysis, 2017, Winning the Information War
[10] Rebegea, Corina, 2017, Russian propaganda meets Romanian nationalism,
http://infowar.cepa.org/Briefs/Ro/Russian-propaganda-meets-Romanian-nationalism
[11] Bătrîn, George Bogdan, 2019, From Russia with Love: narativa Sputnikului în România