#EP 2019. Propunerile românești pentru R. Moldova

Cum tot mai mulți moldoveni au și cetățenie română, Republica Moldova a devenit interesantă pentru politicienii dornici să obțină voturi la alegerile europene ce vor avea  loc pe 26 mai. Oferta politică concretă a acestora este însă extrem de săracă.
Manifestație pro-EU în București / Foto: EPA-Robert Ghement

”Standardele europene nu pot fi implementate în Moldova dacă această țară nu se reunește cu România”. Sau ”Nu exită două națiuni, ci una singură, națiunea română”. Acestea sunt doar două dintre sloganele folosite de politicieni români în cadrul campaniei, dusă în R. Moldova, în timpul campaniei pentru euro-parlamentare, se arată într-o analiză pentru Reporting Democracy, o nouă publicație BIRN.

Articolul, semnat de Mădălin Necșuțu, arată că sunt circa 600 de mii de moldoveni care au și cetățenie română, din totalul de circa 3 milioane de oameni din această țară.

Partidele de centru dreapta s-au dovedit cele mai vocale în R. Moldova, majoritatea marșând pe ideea reunificării celor două țări, idee populară însă doar în rândul a circa 20 la sută din populație, conform sondajelor de opinie.

Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că în R. Moldova vor fi deschise 36 de centre de votare, dintre care 12 numai la Chișinău. Potențialul voturilor dinspre Moldova este însă mărit exponențial de cetățenii moldoveni stabiliți în România sau în țările vestice.

Dar să vedem cam care a fost oferta partidelor românești pentru electoratul din R. Moldova, conform unei analize realizată de Centrul Român de Politici Europene și semnată de Alex Damian.

Partidul Social Democrat  – un susținător al PDM și guvernului Filip

PSD-ul românesc a susținut toate derapajele guvernului Filip. Atât în România, dar mai ales la Bruxelles. În timpul dezbaterilor Parlamentului European privind statul de drept în Republica Moldova, Chișinăul și-a găsit mereu aliați în rândul europarlamentarilor PSD. Mai mult,  desantul PSD la Chișinău a început după 2016, iar rând pe rând primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, fostul premier social democrat Mihai Tudose sau actualul prim-ministru Viorica Dăncilă au garantat „reformele” PDM.

Gabriela Firea făcea schimb  de ii tradiționale cu Silvia Radu, fosta candidată „independentă” la primăria Chișinău. Mihai Tudose nu înțelegea de ce Comisia Europeană critica schimbarea sistemului electoral, explicând că e dreptul Parlamentului din Republica Moldova să facă ce vrea. Viorica Dăncilă își anula o vizită la o grădiniță renovată cu fonduri românești pentru că personalul era în grevă  din cauza salariilor foarte scăzute. PSD-ul românesc n-a fost niciodată interesat de situația reală din Republica Moldova, dar a a susținut cu tărie Guvernul Filip la Chișinău.

În 2014, Victor Ponta, fost candidat PSD la prezidențiale, susținut puternic în Moldova de PDM, primea un vot de blam din partea cetățenilor moldoveni. 80% votau în turul doi cu Klaus Iohannis.  

Aflat sub un tir de critici dinspre Bruxelles,  cu relații înghețate inclusiv cu propria familie politică, PSD a marșat în campania electorală pe discursul naționalist și eurosceptic. Derapajele lui Liviu Dragnea și membrilor PSD la adresa UE au devenit notorii.  Comisia Europeană a reacționat dur la atacul PSD asupra statului de drept din România. Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidat al socialiștilor europeni la conducerea Comisiei Europene, a avertizat deseori guvernul României și pe Liviu Dragnea să oprească modificările și presiunile asupra sistemului judiciar.

Referințele la Republica Moldova  în campanie au fost însă minime, PSD încercând doar să cultive în continuare relația privilegiată cu PDM. Guvernul de la București e dezinteresat de Republica Moldova și întârzie marile investiții spre estul României (lipsa investițiilor în infrastructură și autostrăzi a provocat numeroase proteste  în ultimii ani) de care ar beneficia inclusiv Chișinăul. Președinția României a Consiliului Uniunii Europene n-a adus nimic pentru  vecinătatea estică sau Moldova.

ALDE România și domnul „președinte“ Plahotniuc

Celălalt partid al coaliției de la București, ALDE, aflat și el sub un tir de critici dinspre propria familia politică europeană, nu a părut nici el interesat în actuala campanie de Moldova.

Asta deși cea care conduce lista ALDE, Norica Nicolai, nu a avut nicio problemă în a susține cu tărie guvernul de peste Prut la Bruxelles sau a ieși împreună cu Vladimir Plahotniuc la declarații de presă. Chiar lăudându-l deseori pe „domnul președinte“ Plahotniuc. Vladimir Plahotniuc spunea în 2018 despre Norica Nicolai că „este unul din prietenii cei mai buni ai Republicii Moldova”.

Pro România  

Partid format de Victor Ponta, fostul lider al social democraților, care îi are pe locuri aparent eligibile și pe Mihai Tudose, fost premier social democrat, și Iurie Leancă, fostul premier moldovean. Iurie Leancă, cel care participa în 2014 la lansarea candidaturii lui Victor Ponta la prezidențiale, deși era parte a unei alte familii politice europene, cea a popularilor, este pariul lui Victor Ponta pentru voturile dinspre Republica Moldova.

Un pariu riscant, dar care pune în încurcătură votanții care ar veni pe filiera PDM. Va merge PDM cu PSD, așa cum a făcut-o de atâtea ori,  sau cum se va raporta la Pro România? Poate Iurie Leancă să mobilizeze cetățenii moldoveni cu drept de vot sau va fi un eșec usturător?

Victor Ponta rămâne totuși mai vizibil la Chișinău decât liderul PSD, Liviu Dragnea, și rămâne de văzut cum se vor împărți voturile între PSD și Pro România în diaspora de peste Prut.

Un candidat român la Chișinău / Foto: BIRN
Partidul Național Liberal – o relație privilegiată cu blocul ACUM

Partidul Național Liberal are o relație privilegiată cu ambele partide ce formează blocul ACUM, PAS și PPDA. Sunt parte a aceleași familii politici europene, Popularii Europeni, cel mai mare grup din Parlamentul European, iar PNL a fost principalul susținător al blocului la Bruxelles și București. Suportul necondiționat oferit blocului ACUM la Bruxelles se datorează într-o mare măsură europarlamentarului Siegfried Mureșan, foarte apropiat de cele două partide.

Atât lidera PAS, Maia Sandu, cât și liderul PPDA, Andrei Năstase, și-au îndemnat votanții să meargă pe mâna PNL la europarlamentarele românești. La fel au făcut și unii dintre deputații blocului.  Cu ușoare nuanțe, totuși, căci Maia Sandu a declarat că votează pentru Siegfried Mureșan și familia politică europeană.

PNL are o prezența bună la Chișinău, probabil cea mai vizibilă dintre partidele românești, iar afilierea la Popularii Europeni  îi oferă cele mai multe posibilități de promovare sau suport a Republicii Moldova la Chișinău. Este principalul partid românesc de opoziție și cu șanse importante de a egala și chiar depăși Partidul Social Democrat în preferințele electoratului în 26 mai.

Partidul nu este însă lipsit de controverse în România, fiindu-i încă reproșată alianța cu Social Democrații de acum câțiva ani, sub sigla Uniunea Social Liberală, derapajele xenofobe și ultra conservatoare ale unor membri marcanți și susținerea fățișă a Referendumului pentru Familie. Un referendum eșuat și un vot masiv de blam dat alianței dintre politicieni și figuri religioase.

Alianța 2020 USR PLUS

Alianța dintre USR și PLUS are și ea Chișinăul în centrul ofertei sale electorale de afaceri europene și politică externă.  Și Alianța 2020, și blocul ACUM, au fost parte a majorității protestelor pro UE din România sau Republica Moldova. De multe ori, membrii ACUM au fost la protestele de la București.

Alianța nu are însă o vizibilitate extinsă la Chișinău și relația sa cu blocul ACUM este cumva pusă în umbră de Partidul Național Liberal. Cu toate acestea, are probabil cel mai credibil mesaj de suport pentru Moldova, a susținut blocul ACUM în ultimii ani și a condamnat derapajele guvernării de peste Prut.  Prin posibila sa afiliere la noua familie politică europeană, construită în jurul En Marche a lui Emmanuel Macron și a unei părți din ALDE Europa, își va putea extinde suportul la nivel european pentru Moldova.

Alianța are și câteva restanțe de lămurit. În 2016, Guvernul Cioloş eșua în a impune măsuri de reformă în Moldova în schimbul asistenței macro financiare oferite, o dezamăgire pentru actorii proeuropeni de peste Prut. Iar campania de promovare în Moldova a suferit și ea, mai ales pentru o alianță care și-a propus marea cu sarea în relația cu Moldova pe plan european – reformarea Parteneriatului Estic sau grup de sprijin pentru Moldova la nivelul Comisiei Europene similar cu cel pe Ucraina.

De la Traian Băsescu și PMP la Klaus Iohannis

Traian Băsescu rămâne probabil figura politică din România cea mai vizibilă la Chisinău. Accelerarea redobândirii cetățeniei românești de către moldoveni s-a datorat perioadei sale de președinție, iar interesul său pentru Republica Moldova a fost, oricum l-am analiza, unul veritabil.  Recenta telenovelă prin care a rămas fără cetățenie moldovenească i-a adus câteva puncte bonus la vizibilitate.

Fostul președinte al României deschide lista Partidului Mișcarea Populară (PMP), partid ce a dominat voturile dinspre Moldova în ultimii ani (în 2016, la alegerile parlamentare, 62% din voturile dinspre Moldova mergeau spre PMP).  Avem însă un partid erodat, ce abia trece pragul electoral în România, o competiție pe eșicherul unionist (activistul George Simion candidează și el), dar și migrarea majorității voturilor pro europene spre blocul ACUM.

O diferențiere clară rămâne și între poziționarea lui Traian Băsescu față de Moldova și a actualului președinte Klaus Iohannis. Klaus Iohannis este complet absent în ceea ce privește Republica Moldova, a lăsat narativul public din România să fie dominat de guvernarea PSD și a avut foarte rar poziții privind Chișinăul.

„Memorabilă” rămâne și întrevederea cu Pavel Filip, în septembrie 2018, în marja Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,  când declarația oficială a Președinției României sublinia că „Președintele României a evidențiat că angajamentul pro-european al Republicii Moldova și caracterul ireversibil al reformelor realizate în acest scop sunt esențiale.”   Cel puțin ilar după evenimentele petrecute în Moldova în anii anteriori.

Epilog

Departe de o Moldova din ce în ce mai vizibilă la București,  măsurile concrete lipsesc din oferta partidelor românești. Cu mici excepții. Totuși, cele patru rânduri de alegeri care urmează la București pot reseta măcar parțial poziționarea României fată de Moldova.  Ambele țări s-au îndepărtat vizibil de Uniunea Europeană în ultimii ani și au adoptat o retorică similară. Ce suport mai are retorica eurosceptică și naționalistă în România o să aflăm pe 26 mai. Iar moldovenii cu drept de vot pot influența sensibil rezultatul votului.

 

Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.