Maia Sandu: „Contăm foarte mult pe sprijinul României”

Ce reforme intenționeză să promoveze noul guvern de la Chișinău? Rămâne opțiunea Republicii Moldova clar una europeană? Ce relații își dorește R. Moldova cu țările vecine și ce proiecte comune pot fi puse în practică? La aceste întrebări răspunde premierul Maia Sandu, într-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei Moldova.

Sunteți cumva contra cronometru, neștiind exact cât va dura alianța de guvernare cu PSRM, ce priorități v-ați fixat în programul de guvernare și dacă ați reperat cumva și un calendar pentru depolitizarea instituțiilor publice?

Eu cred că niciodată nu se știe exact cât vor dura coalițiile de guvernare. Întotdeauna poate să intervină ceva.

Este adevărat, în cazul nostru, acest parteneriat este mai puțin firesc, dar am convenit să trecem printr-un proces și să implementăm aceste reforme prin dez-oligarhizarea statului, să eliberăm instituțiile statului din captivitate. Să încercăm să aducem în fruntea instituțiilor oameni independenți, onești, buni profesioniști și până acum lucrurile s-au întâmplat exact așa cum am convenit.

Va fi greu să spun până unde va dura acest parteneriat. Știu doar că este mult de făcut pentru ca să putem să spunem că instituțiile statului sunt independente, libere și că procesele democratice sunt sustenabile.

Noi avem acest obiectiv în acordul de parteneriat. În programul guvernul pe care l-au votat și socialiștii și colegii mei din blocul ACUM sunt și alte lucruri importante care provin din Acordul de Asociere cu UE.

Noi am promis să asigurăm o guvernare corectă în raport cu banul public. Am zis că trebuie să ne asigurăm că există suficiente resurse ca să putem să achităm poate plățite, inclusiv salariile și pensiile, ținând cont că am moștenit o gaură în buget de la guvernarea precedentă.

Am discutat și alte lucruri care duc dincolo de acest pachet de dez-oligarhizare și eu sper ca acest parteneriat să mențină pe o perioadă suficient de lungă ca să putem realiza mai multe lucruri.

Ați mers pe 25 iunie la CSM și ați cerut măsuri imediate și vizibile pentru reformarea justiției. A doua zi, procurorii i-au pus sechestru pe avere lui Ilan Șor, dar acesta a părăsit țara. Chiar dacă este devreme, credeți că lucrurile se mișca în direcția dorită și impusă de Dvs.?

Eu nu cred că judecătorii care se fac vinovați de faptul că nu au pus sechestru până acum pe averea lui Șor și a altora la timp, că aceste bunuri care au aparținut în trecut statului au dispărut și au trecut în alte mâini, eu nu cred că acești judecători trebuie să rămână în funcții.

Deciziile lor sunt întârziate și insuficiente. Atunci când am mers la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) am avut în vedere altceva. Am avut în vedere sancționarea judecătorilor și a procurorilor tuturor celor care au luat decizii ilegale în trecut, care au făcut jocul regimului [precedent] și care au prejudiciat statul de sume enorme.

Acesta ar fi lucrul corect de făcut: suspendarea temporară a unor judecători. Este nevoie de o curățare serioasă a sistemul și de sancționarea judecătorilor corupți.

Când va fi prezentat public raportul Kroll în integralitatea sa?

Nici eu nu am văzut încă raportul Kroll (despre furtul miliardului -n.r.), l-am cerut de la Banca Națională și răspunsul a fost că documentul nu este acolo. Înțeleg că raportul Kroll este la Procuratura Generală.

Procuratura nu este foarte deschisă să ne prezinte și nouă documentul. Am făcut și noi o solicitare către compania Kroll pentru a ne prezenta o a doua copie și înțeleg că reprezentanții acestei companii ar putea să ne viziteze în timpul apropiat. Vom putea discuta cu ei despre acest raport, dar și despre o eventuală conlucrare pe mai departe pentru recuperarea banilor.

Există discuții în spațiul public virtual despre faptul că PSRM a cerut și a primit conducerea instituțiilor de forță și a lăsat ACUM să ducă tot greul reformelor. Cum vedeți acest lucru?

Este greșit, deoarece conducerea SIS nu este o decizie politică. Omul (Alexandru Esaulenco -n.r.) care a fost numit ieri (marți- n.r.) la SIS vine din sistem. Nici eu nu l-am cunoscut și înțeleg că nici cei din Partidul Socialiștilor. A fost recomandat inclusiv de partenerii noștrii de dezvoltare, care în trecut au lucrat cu această instituție și care au crescut capacități acolo. Este o persoană independentă politic.

Noi ne-am asigurat că această persoană nu a fost implicată în jocurile politice ale Partidului Democrat, că nu a fost implicată în sechestrarea și deportarea profesorilor turci – un abuz comis de fosta conducere a SIS.

În rest, este absolut eronat când se spune că un director al SIS este persoana socialiștilor.

Aceste controverse există deoarece și domnul Pavel Voicu și Artur Gumeniuc au fost până nu demult consilierii președintelui Dodon?

În cazul ministrului Apărării, da acesta a fost consilier al domnului Dodon, dar vreau să vă amintesc că acest guvern este sprijinit și de PSRM și, în momentul în care o persoană sau două, au fost recomandate de către acest partid, mi se pare firesc în situația în care marea majoritate a miniștrilor au fost din rândurile noastre (ale ACUM) și au fost sprijiniți de noi.

Deci, nu putem să facem asemenea acuzații și lucrăm cu toții într-o echipă. Domnul ministru al Apărării se subrdonează premierul. Toate lucrurile sunt coordonate și nu există niciun motiv de îngrijorare pentru moment.

Ați discutat cumva cu președintele Dodon sau PSRM posibilitatea repetării situației din 2017, atunci când președintele Dodon nu a permis militarilor moldoveni să meargă și să antreneze cu militarii NATO, provocând practic un vid de securitate pentru R. Moldova?

Am înțeles că a existat o discuție la acest subiect între noul ministru al Apărării și partenerii internaționali. Aceștia au fost asigurați că nu va exista niciun fel de obstrucționare în acest sens.

Ce ați discutat cu domnul Dmitri Kozak, se vor încălzi relațiile în sensul ridicării parțiale a embargoului economic impus produselor moldovenești pe piețele rusești?

Este o încercare de îmbunătățire a relațiilor economice și comerciale care, știm cu toții, s-au înrăutățit destul de tare după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Atunci, Federația Rusă s-a supărat și a introdus mai multe măsuri de protecție. Acum am discutat în ce măsură putem rediscuta aceste lucruri și în ce măsură putem să creștem accesul produselor moldovenești pe piața Rusiei.

Am convenit să creem o comisie interguvernamentală, așa cum există cu toți partenerii pe care R. Moldova îi are. În toamnă, va avea loc o primă ședință a acestei Comisii interguvernamentale la care se vor pune în discuție subiecte concrete.

Rămâne de văzut dacă vom reuși sau nu să îmbunătățim situația, dar ne dorim să o îmbunătățim așa cum avem condiții bune de export în UE, așa ar fi bine să putem conta pe condiții bune de export și în Rusia.

Care sunt ultimele semnale de la Bruxelles privind deblocarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Există un calendar concret? Și tot aici voiam să vă întreb dacă se dorește continuarea acordului de împrumut cu FMI?

Există o nevoie serioasă de deblocare cât mai rapidă a finanțării pentru că guvernarea precedentă a făcut promisiuni mari, dar nu s-a asigurat că există finanțare pentru ele. Vorbim aici despre creșterile salariale, despre tot felul de proiecte pe care le-au lansat reprezentanții guvernării precedente.

Putem să acoperim această gaură financiară pe care am moștenit-o doar prin obținerea asistenței externe. Astăzi a avut prima discuție cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este știut că pentru că a obține asistență de la UE și Banca Mondială trebuie să avem un program funcțional cu FMI.

Am discutat puțin despre lucrurile pe care trebuie să le corectăm și pe care le-a făcut greșit guvernarea precedentă, astfel încât să putem să obținem cele două tranșe de la FMI și sprijinul UE și al Băncii Mondiale.

Sunt și anumite lucruri procedurale pe care trebuie să le respectăm, mai vine și perioada vacanței, atunci când Washintonul și Bruxelles vor fi în vacanță în luna august, dar sperăm ca în septembrie-octombrie să primim bani.

În final, cum vedeți dezvoltarea relației cu România în continuare și cât este de necesară accelerarea proiectelor energetice de interconectarea la sistemul european via România?

Azi (miercuri n.r.) am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna viitoare, chiar înainte să merg la Bruxelles. I-am spus și domnului președinte că îmi doresc să urgentăm lucrările pe proiectele deja lansate, în special în sistemul energetic, dar nu doar ele.

O să discutăm mai multe lucruri concrete săptămâna viitoare pentru că noi avem mare nevoie de ajutor. Noi avem o șansă acum să avansăm pe care integrării europene să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României.

Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București.

Doamna premier, mai aveți nevoie de specialiști din România, în special pe domeniul justiției?

Sigur, am anunțat mai devreme că îmi doresc să creăm un connsiliu aici pe lângă Oficiul Primului Ministru pe subiecte care țin de combaterea corupției și reforma justiției. România are o experiență mare și utilă pentru noi în acest domeniu.

Vrem să învățăm cum putem să facem anumite lucrui mai repede. Care sunt greșelile pe care trebuie să le evităm și care ar trebui să fie prioritățile atunci când vorbim de reforma justiției.

 

Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este redactor-șef al EVZ Moldova și corespondent al Balkan Insight.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.