Copiii aflați în grija statului, îndopați cu medicamente “inutile”

Probabilitatea de a fi diagnosticați cu Tulburare Hiperactivă cu Deficit de Atenție (ADHD) este de 15 ori mai mare în cazul copiilor aflați în îngrijirea statului, comparativ cu ceilalți copii din România, existând temeri că unora li se prescriu medicamente care să le controleze comportamentul problematic
Foto: Umut Yilman / Unsplash

În anii ’80, fețele chinuite ale orfanilor din România, subnutriți și ținuți în lanțuri, au șocat lumea. Astăzi, lanțurile au dispărut, dar o investigație a Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) arată că există temeri serioase potrivit cărora copiilor aflați în grija statului român, precum și altor copii cu probleme din afara sistemului de stat, li se administrează de medicamente de care s-ar putea să n-aibă nevoie. Unii experți cred că această medicație ar fi înlocuit constrângerile fizice ca mijloc de stăpânire a copiilor cu tulburări.

Șase profesioniști din domeniul sănătății mintale și-au exprimat față de BIRN temerea că acești copii ar fi diagnosticați în mod greșit cu ADHD și că primesc în mod inutil medicamente care le-ar putea afecta sănătatea fizică și mintală.

Filiala din România a organizației Salvați Copiii lucrează anual cu mii de copii vulnerabili, în general din afara sistemului de stat, cărora le asigură consiliere și terapie. Diana Stănculeanu, director de programe și terapeut în cadrul organizației, până în noiembrie 2018, a declarat pentru BIRN că “ADHD este diagnosticat greșit“.

Probabilitatea de a fi diagnosticați cu ADH este mult mai ridicată în cazul copiilor din instituțiile de stat românești, comparativ cu ceilalți copii.

România nu publică date oficiale despre numărul cazurilor de ADHD înregistrate în restul populației. Totuși, un expert în sănătate publică, care a analizat datele oferite celor de la BIRN de către Centrul Român pentru Sănătate Mintală și Luptă împotriva Drogurilor, a ajuns la concluzia că procentul cazurilor de ADHD la nivelul populației din România este de 2%. În privința copiilor vulnerabili instituționalizați, numărul cazurilor reprezintă în medie un procent de 8%, potrivit datelor centralizate de către BIRN.

Unii experți cred că în instituțiile de stat sunt diagnosticați mai mulți copii cu ADHD ca să se justifice folosirea medicamentelor de calmare.

Temerile lor sunt susținute de un caz recent din București, în care un medic este anchetat pentru că a prescris medicamente ca să le reducă copiilor posibilitatea de a acționa și de a se exprima, pentru ca astfel angajaților să le fie mai ușor să supravegheze copiii, după cum reiese din mandatul de arestare văzut de BIRN.

Angajații instituțiilor de stat pentru copii au arătat că cel puțin un medic le prescrie copiilor medicamente psihoactive, întrucât asemenea substanțe îi ajută “să se înțeleagă cu ei”, a declarat pentru BIRN Monica Safer, psihiatru pentru copii și adolescenți la Spitalul Victor Gomoiu din București.

Solicitată de către BIRN, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) care răspunde de centrele de plasament, a declarat că nu se poate “amesteca în actul medical” de diagnosticare.

Foto: Pixabay
 “Lipsa iubirii, asta era problema lui”

Sub condiția anonimatului, mama adoptivă a unui copil diagnosticat cu ADHD ne-a declarat că ‘Adrian’ – numit așa pentru a-i proteja identitatea – a fost supus ani de zile unui tratament inutil cu medicamente psihoactive puternice în perioada în care s-a aflat în grija unei asistente maternale. Ea a spus că Adrian a fost diagnosticat cu ADHD în mod eronat.

“Lipsa iubirii, asta era problema lui”, a declarat ea pentru BIRN. Adrian avea 5 ani când a fost diagnosticat cu ADHD. Asta se întâmpla în 2014, când se afla de un an în îngrijirea unei asistente maternale din sudul României. În această perioada, băiatul era deseori agitat și avea probleme de vorbire.

Mama lui adoptivă a declarat pentru BIRN că, deși anterior un psiholog pediatru afirmase că  băiatul “are nevoie de afecțiune și de stabilitate emoțională”, copilului i s-a administrat carbamazepină – un medicament pshihoactiv folosit uneori pentru a stabiliza starea psihică și emoțională. Ulterior, medicul a încercat mai multe medicamente psihiatrice prin care să-i controleze simptomele, dintre care unul era special destinat tratamentului pentru ADHD.

În cele din urmă, la mijlocul lunii decembrie, în 2015, Adrian a fost adoptat. După ce a citit despre ADHD tot ce i-a căzut în mână, curând, mama lui adoptivă a început să se îndoiască de diagnostic.

El se putea concentra o lungă perioadă de timp și nu prezenta vreun alt simptom de ADHD. Femeia a mai spus că, în același timp, medicamentele prescrise pentru a trata boala îi provocau somnolență.

Totodată, la puțin timp după ce l-a adoptat pe Adrian, s-a consultat cu un alt psihiatru și cu un neurolog. Potrivit declarațiilor ei, cei doi au recomandat o reducere treptată a medicamentației. Ambii au ajuns la concluzia că băiatul nu suferea de ADHD.

Copiii orfani sunt ‘prea greu de stăpânit fără medicamente’

Cazul lui Adrian este departe de a fi singurul. Diana Stănculeanu, fost director de programe la Save the Children, a declarat că experții ONG-ului au confirmat diagnosticul de ADHD doar pentru o treime din copiii diagnosticați ințial cu această maladie.

“70% din copii care vin la noi cu diagnosticul de ADHD nu au această boală”, a spus Diana Stănculeanu.

Monica Safer de la Spitalul de Copii Victor Gomoiu, a declarat pentru BIRN că, în decursul carierei sale, a văzut mulți copii instituționalizați care fuseseră diagnosticați greșit și cărora li se administraseră prea multe medicamente.

“Primeau câte cinci medicamente diferite. Personalul mi-a spus că ei trebuie să le ia, pentru că altfel sunt foarte greu de stăpânit”, a adăugat Safer.

Amploarea problemei diagnosticelor eronate este greu de estimat, neputându-se cunoaște nici în ce măsură ea poate fi atribuită încercării de a stăpâni copiii.

Foto: Haley Lawrence / Unsplash

Această temere a fost alimentată de un recent scandal în care au fost implicate instituții de îngrijirea a copiilor din sectorul 1 al Bucureștiului, unul dintre cele șase sectoare din capitala României. Acolo, potrivit unor statistici din 2017 ale Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, numărul cazurilor de ADHD reprezenta un procent de 16,3%.

Psihiatra care îi trata pe copiii din aceste instituții, Ramona Gheorghe, a fost arestată în 2016, sub acuzația de “tratament psihiatric excesiv în absența unei examinări atente a minorilor pentru a le reduce capacitatea de a acționa și de a se exprima pentru ca angajaților să le fie mai ușor să îi supravegheze”, după cum reiese din mandatul de arestare văzut de BIRN.

Ramona Gheorghe a discutat cu BIRN despre ADHD, dar a refuzat să se refere la cazul său, menționând doar faptul că acesta nu a ajuns încă în instanță din lipsă de probe. 

Pascal Rudin, un asistent social elvețian care reprezintă Federația Asistenților Sociali de la ONU pentru drepturile și protecția copiilor, și-a exprimat față de BIRN îngrijorarea provocată de rata cazurilor ADHD din instituțiile maternale din România. El a spus că se teme că medicația ar putea fi folosită și ca o formă de pedeapsă.

Copiii își ascund sentimentele cu medicamente

Ramona Gheorghe afirmă că se așteaptă la rate mai mari de ADHD printre copiii instituționalizați. Ea a respins totodată criticile potrivit cărora 70% dintre copiii care vin la Salvați Copiii sunt diagnosticați cu alte maladii, cum ar fi tulburările de atașament. Ea afirmă că nu sunt suficienți copii implicați în programele de la Salvați Copiii pentru a afirma dacă este o problemă reală sau nu.

“Am pregătire medicală și știu cum să pun un diagnostic diferențiat”, spune dna Gheorghe. “S-ar putea ca un psiholog să nu știe să facă asta. Se prea poate ca ei să nu știe cum să recunoască (să identifice corect) un simptom”, a spus ea răspunzând astfel temerilor exprimate.

Rudin, asistentul social elvețian, reprezentant al ONU, s-a declarat îngrijorat de faptul că medicația inutilă administrată copiilor, inclusiv celor de vârste foarte mici, așa cum este cazul lui Adrian, ar putea împedica dezvoltarea emoțională a copilului.

“În realitate, copiiii nu învață cum să-și exprime sentimentele și cum să reacționeze, așa că le reprimă prin medicație Și nu pentru că vor asta, ci pentru că sunt forțați”, spune el.

Mama adoptivă a lui Adrian spune că el știe acum să-și exprime emoțiile, iar la școală se comportă ca oricare alt copil de vârsta lui și nu mai are nevoie de medicamente. Ea crede că băiatul său se numără printre copiii norocoși.

 

Marile companii farmeceutice și ADHD
Dacă existența ADHD-ului este în general recunoscută de comunitatea medicală, există temeri că, în unele regiuni din lume, promoțiile companiilor farmaceutice, inclusiv prin reclame și prin onorarii acordate medicilor, au dus la o diagnosticare excesivă dar și la medicație exagerată.
Înainte ca Lilly, compania farmaceutică faimoasă pentru antidepresivul Prozac, să înceapă să comercializeze în România medicamente pentru ADHD, existau puține informații despre această maladie în rândul profesioniștilor din sectorul medical.  Foarte puțini foloseau termenul pentru a defini maladia.
Produsul companiei Lilly, pe nume Strattera, a fost aprobat în România în 2014, el numărându-se printre cele câteva medicamente folosite în tratamentul ADHD atât la nivel local, cât și pe plan internațional.
Curând după aprobare, a urmat promovarea. Lilly a început să sponsorizeze conferințe pe tema AHDH, precum și campanii de conștientizare în școli. O serie de psihiatri pediatrici au fost plătiți să participe și să vorbească la evenimente, primind de obicei sume cuprinse între 200 și 550 de euro. Numai în 2014, unii au câștigat peste 4000 de euro, potrivit plăților înregistrate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
La vremea aceea, venitul lunar al unui specialist se situa între 600 și 1300 de euro lunar, potrivit unei anchete efectuate de o publicație medicală locală. Până în 2014, nu se știe câți bani au plătit companiile farmeceutice doctorilor și asociațiilor medicale. Legea care cere să fie declarate toate plățile făcute medicilor a fost adoptată abia în acel an.
În afara sponsorizării conferințelor și a medicilor, reclamele companiei Lilly au apărut pe ultima copertă a unui manual pentru studenți și practicieni sub titlul Copilul recalcitrant, agitat și neatent. Textul de pe copertă spune că “ADHD afectează până la 8% din populație”
Un purtător de cuvât din partea companiei Lilly a declarat prin e-mail pentru BIRN că acest lucru  reprezintă “o activitate  promoțioală standard legală în orice specialitate medicalâ”.
Tot prin e-mail, Lilly Romania a declarat pentru BIRN că firma se asigură ca “noile descoperiri științifice medicale” să fie aduse în atenția specialiștilor. “Toate aceste activități sunt legale și justificate, iar nivelul plății oricărui profesionist este strict reglementat de codul practic din domeniu”, se mai spune în declarație.
În 2015, Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România a cheltuit peste 3 milioane de euro pentru subvenționarea rețetelor cu Strattera, potrivit datelor furnizate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și de Lilly.
Sinopsis
Sorina Vasile

Sorina Vasile este medic și jurnalist. Traducere din limba engleză de Mihaela Danga.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.