Moldova. „Omul Moscovei” vrea un nou mandat

Legăturile strânse cu Kremlinul sunt pentru Igor Dodon un atu în încercarea sa de a obține un nou mandat de președinte al R. Moldova, în 2020. Dar criticii consideră că această curtare asiduă a Moscovei nu a adus până acum avantaje evidente Moldovei
Întîlnire Putin – Dodon, septembrie 2018/ Foto: Facebook

Încă din noiembrie 2016, când Dodon a câștigat alegerile prezidențiale din Moldova, mizând pe cartea pro-rusească, a existat suspiciunea că el și partidul său – Partidul Socialist din Moldova, PSRM – sunt puțin mai mult decât instrumente în mâinile factorilor de decizie de la Kremlin, se arată într-o analiză Balkan Insight.

Dintre cele 37 de vizite oficiale și de lucru în străinătate pe care Igor Dodon le-a făcut în ultimii doi ani și jumătate, nu mai puțin de 18 au fost în Rusia. Dodon a explicat frecvența acestor vizite la Moscova, spunând că ele aduc beneficii reale pentru Moldova.

Dar unii experți contestă aceste afirmații, apreciind că Dodon a folosit în principal vizitele pentru a-și consolida propria imagine la Moscova și pentru a-și arăta disponibilitatea de a executa directivele primite din partea Rusiei.

Potrivit analistului politic Mihai Isac, în afară de întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, Dodon și-a folosit vizitele pentru consolidarea relațiilor cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, care e așteptat din nou la Chișinău în această toamnă. Altfel, crede Isac, avantajele pentru R. Moldova sunt neglijabile. „Beneficiile sunt minore, orice concesie făcută de Moscova fiind condiționată de niște cedări dureroase din partea Moldovei”. „În marja vizitelor la Moscova, Dodon cultivă frenetic relații cu diferiți poli de putere din Rusia care îi pot sprijini visurile electorale”, a adăugat Mihai Isac

Președintele Republicii Moldova încearcă , de asemenea, să construiască relații cu șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Federației Ruse, Konstantin Kosacev, și cu fostul reprezentant al Kremlinului în Moldova și regiunea separatistă prorusească transnistreană, Dmitri Rogozin.

Ambii oficiali susțin reintegrarea regiunii susținute de Rusia în R. Moldova – ceea ce va crește în mod clar influența Rusiei în R. Moldova per ansamblu. „Sub presiunea Rusiei, Dodon intenționează să relanseze negocierile politice dintre cele două maluri ale Nistrului”, a afirmat Isac.

Potrivit datelor oficiale furnizate recent de cabinetul prezidențial, Dodon a cheltuit 2,71 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 135.000 de euro, pentru vizitele sale străine în această perioadă.

Dodon este foarte activ, în legătură cu aceste vizite, pe rețelele sociale precum Facebook, Instagram și Odnoklasniki în limba rusă. Echipa sa postează în mod regulat fotografii sau filme ale acestor vizite, în special cele care au în vedere oficialii de rang înalt din Kremlin.

Dar vizitele oficiale în Rusia nu spun întreaga poveste a legăturii ruse a lui Dodon. Experții afirmă că el și rudele sale sau cei mai apropiați colegi au făcut la rândul lor numeroase vizite private.

Perdea de fum, fără beneficii reale

Analiștii văd vizitele regulate ale lui Dodon în Rusia mai mult ca exerciții de îmbunătățire a imaginii decât ca misiuni eficiente pentru a rezolva problemele grave cu care se confruntă, spre exemplu, mulți moldoveni care lucrează în Rusia.

„Aceste vizite nu au avut nici un impact major. Nu au schimbat natura relațiilor moldo-ruse, ci doar au rezolvat anumite probleme locale „, a declarat pentru BIRN Ion Tăbârță, analist al think tank-ului IDIS Viitorul, cu sediul la Chișinău.

Statisticile oficiale arată că aproape jumătate de milion de moldoveni muncesc și trăiesc în Rusia. Dar mulți dintre ei lucrează pe piața neagră și au probleme cu documentele și permisele de muncă în Rusia.

Tăbârță crede că numeroasele vizite ale lui Dodon în Rusia nu au adus prea mult pentru acești oameni. „Problemele cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia nu au fost soluționate. Când Dodon a spus că vor fi soluționate, această afirmație a fost făcută doar în contextul alegerilor parlamentare. Aceștia [moldovenii care lucrează în Rusia] au fost autorizați să se întoarcă acasă în jurul datei scrutinului [înainte de 24 februarie 2019]”, a adăugat el.

Pe lângă faptul că a îngreunat viața muncitorilor migranți, Rusia a pedepsit Republica Moldova în alte moduri în urma apropierii sale de Uniunea Europeană. Spre exemplu, în 2013 Moscova a introdus un embargo economic, care este în vigoare și astăzi.

În plus, pentru a sprijini partidul lui Dodon în campania parlamentară din primăvară, ca și companii economice apropiate lui sau PSRM-ului, Moscova a ridicat – pentru șase luni – la începutul acestui an embargoul, pentru a permite Moldovei să exporte o cantitate mică de legume și fructe.

Dodon a promis că va rezolva complet chestiunea embargoului, dar în realitate a obținut puțin, cu excepția unei ”iertări” temporare de la Moscova, din ianuarie până în iunie 2019, pentru exportul de fructe și legume. Cantitățile exportate au fost nesemnificative.

„În ceea ce privește exporturile moldovenești, acestea au fost [ajutate] doar la nivel local și într-un anumit context electoral. Dar nu putem spune că această problemă a fost rezolvată”, a adăugat Tăbârță.

O altă problemă nesoluționată se referă la gazele naturale. Dodon a spus în repetate rânduri că va convinge Moscova să reducă prețul ridicat pe care Chișinăul îl plătește pentru gazul rus livrat de Gazprom. El insistă că a construit relații bune cu factorii de decizie ai Gazprom și că va rezolva această chestiune – chiar dacă negocierile cu Gazprom ar trebui să fie prerogativa premierului Maia Sandu, nu a Președintelui.

La 19 februarie 2019, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, Dodon a declarat că el și șeful companiei Gazprom, Alexei Miller, vor forma o „echipă puternică” pentru a aborda problema gazelor naturale. „Cu Alexei… am discutat acest subiect la sfârșitul lunii ianuarie”, spuea Igor Dodon. „În a doua jumătate a anului, trebuie să avem negocieri cu privire la un nou contract de furnizare de gaze”.

Însă, între timp, R. Moldova se confruntă cu perspectiva de a accepta noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când prezentul contract cu Gazprom va expira la sfârșitul acestui an.

R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține condiții mai avantajoase, iar și acestea riscă să dispară, spun experții.

Rusia și Turcia se așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră – ocolind astfel R. Moldova și Ucraina.

În plus, România nu va putea să interconecteze Moldova cu sistemul energetic european mai devreme de martie 2020, asta chiar și în cel mai pozitiv scenariu.

Dodon, privit în continuare cu suspiciune în România

Experții politici spun că „Moscova nu crede în lacrimi” și nu își va pune toate speranțele într-un singur ”coș”, respectiv lăsându-l pe Igor Dodon drept singurul său proiect politic la Chișinău.

„Zecile de vizite repetate ale lui Dodon în Rusia în ultimii ani sunt menite să-l prezinte pe scena politică internă și externă ca singurul interlocutor viabil pentru Kremlin”, a spus Isac. În plus, dependența lui Dodon față de Moscova s-a accentuat și mai mult după căderea regimului condus de Partidul Democrat în Moldova, ca urmare a alegerilor din februarie. Acest lucru a condus la formarea unui nou guvern sub lidera PAS Maia Sandu care să unească elementele pro-UE cu socialiștii proruși.

„Dodon și PSRM vor rămâne în actualul guvern doar atâta timp cât vor face jocul Rusiei”, crede Isac. El spune că reactivarea politică a lui Renato Usatîi, liderul pro-rus al Partidului Nostru, și a lui Mark Tkaciuk, fostul ideolog al Partidului Comunist, are la bază ideea de a crea o nouă forță politică care să poată atrage alegători pro-ruși care se simt nemulțumiți de acțiunile lui Dodon.

Actualul președinte moldovean își dorește un nou mandat, în urma alegerilor ce vor avea loc anul viitor. ”Dodon se poate spune că a luat deja startul în această cursă. Socialiștii sunt într-un soi de campanie permanentă”, spune Mihai Isac. Igor Dodon pare să încerce să-și surprindă criticii și printr-o nouă abordare față Ucraina și România, două state vecine nu tocmai prietenoase cu Rusia.

Dodon a declarat că a vorbit la telefon atât cu președintele român, cât și cu cel al Ucrainei Volodimir Zelenski, pentru a avea întâlniri bilaterale cu fiecare dintre ei. „Sper foarte mult să avem o întâlnire cu Klaus Iohannis, dacă este posibil înainte de alegerile [prezidențiale] de acolo [de la 10 noiembrie]„, anunța Dodon pe 15 iulie.

Dar analiștii din România rămân sceptici față de bunele intenții ale lui Dodon din cauza legăturilor sale cu Kremlinul.

„Presedintele Igor Dodon este considerat principalul decident din R. Moldova cu o atitudine politică publică ostilă României”, a declarat pentru BIRN analistul politic de la București, Claudiu Degeratu.

„Modul în care, după alegerile [din februarie], a negociat din partea PSRM formarea noului guvern de coaliție din Moldova a întărit și mai mult percepția sa negativă în România”, a adăugat el.

Degeratu a spus că România îl vede pe Dodon drept promotorul unei relații „toxice”a R. Moldova cu Rusia, în parte pentru că dorește să rezolve „dosarul transnistrean” prin federalizarea Moldovei în condițiile impuse de Moscova. „Și mai discutabil este cameleonismul politic întrebuințat de președintele moldovean în relația cu Uniunea Europeană„, a adăugat Degeratu.

Același analist a spus că, în calitate de membru al NATO, România este, de asemenea, foarte preocupată de modul în care Dodon și aliații lui pro-ruși își extind controlul asupra instituțiilor de securitate din R. Moldova.

Din aceste motive, analistul a respins ideea lui Dodon de a vizita România în acest an. „În acest an electoral, președintele Iohannis va fi foarte prudent în a face gesturi noi și radicale (în sens pozitiv sau negativ) pe relatia bilaterală cu Republica Moldova„, consideră Degeratu.

Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este redactor-șef al EVZ Moldova și corespondent al Balkan Insight. Traducere de EvZ Moldova.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.