R. Moldova. Reținere față de o inițiativă a Rusiei

Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentantivă de retragere sau distrugere a stocului de muniție păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană trebuie făcute sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei, se arată într-o analiză Balkan Insight.
Foto: stiri.md

O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de doar circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei.

Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Colbasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă, cealaltă fiind nevoia de a păstra pacea dintre Chișinău și Tiraspol, în urma războiului ce a urmat prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90.

Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. Apoi, pe 23 august a.c, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a lua parte la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial și a purtat discuții cu Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova.

Dodon a scris mai târziu pe Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Colbasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.”

Președintele a continuat să promoveze recent ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York. Dodon este, de facto, liderul Partidului Socialist pro-rus, care de la mijlocul lunii iunie se află în coaliție de guvernare cu adversarii ideologici din blocul pro-occidental ACUM, condus de prim-ministrul Maia Sandu.

Sandu a salutat cu suspiciune trâmbițarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune.

Între timp, analiștii sunt împărțiți în raport cu intențiile Rusiei. Unii văd un truc politic cinic.

„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Tăranu.

Ultima sa propunere, a spus el pentru BIRN, vizează „creșterea ratingului electoral al domnului Dodon și al socialiștilor, forțele politice care promovează interesele Rusiei în Moldova”.

„Problema este reală”

Se estimează că Rusia are aproximativ 20.000 de tone de muniție în depozitul Transnistriei. Conform unui studiu susținut de OSCE din 2007, bazat pe măsurători efectuate de Academia de Științe din Moldova, o explozie la depozit ar fi resimțită la 40-50 de kilometri de sit și ar provoca distrugeri comparabile cu un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pr scara Richter.

Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiune, unii pe post de pacificatori și alții ca forțe regulate ce  păzesc depozitul de muniție.

În 1998, Rusia s-a angajat să elimine stocul până în 2001, dar nu a acționat în vreun fel. În 2001-2002, s-a făcut un alt efort atunci când, cu banii OSCE, s-au furnizat echipamente americane pentru a distruge obuzele din depozit, dar partea rusă a refuzat ajutorul.

Apoi, în 2003, când Chișinăul a refuzat un plan rusesc de a rezolva disputa transnistreană prin federalizarea Moldovei – Memorandumul Kozak – această chestiune a fost înghețată.

„Am fost acolo în 1997 și am văzut ce este păstrat în Cobasna și cum este păstrat”, a declarat fostul ministru al Apărării din Moldova, Viorel Cibotaru. „Problema muniției există, e una reală. Cum se va rezolva este o altă problemă”.

Cibotaru a sugerat că actualul guvern de la Chișinău s-ar putea plasa mai bine decât administrațiile anterioare pentru a rezolva definitiv problema.

„Oferta rusă este în regulă”, a spus el. „Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, iar problema rămâne aceeași ca acum 10 ani. Analizând perspectivele și contextul din Moldova, astăzi le consider favorabile. Acest guvern poate aborda anumite probleme. ”

Foto: Radio Chisinau
Moldova vrea un rol pentru OSCE

Dar, în timp ce Dodon, la New York, a salutat inițiativa rusă ca fiind „crucială pentru atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a litigiului transnistrean”, Sandu l-a apostrofat pentru că nu a solicitat Rusiei să-și retragă trupele.

„Dodon nu a avut suficientă bărbăție să ceară la ONU ceea ce au cerut alți lideri ai țării, și anume retragerea trupelor ruse”, a declarat Maia Sandu, pe 27 septembrie, la RTR Moldova. „Interesul nostru este de a face militarii ruși să părăsească Moldova”, a spus ea.

Dodon s-a arătat surprins, criticând-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.

Clinciul a apărut la doar câteva zile după ce partidele de coaliție au semnat o nouă înțelegere care se angajează să lase deoparte problemele geopolitice care îi despart ideologic și să se concentreze mai degrabă pe îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor.

Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE și a subliniat că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.

„Există un fond special, există resurse financiare alocate pentru a finanța acest proces de distrugere și retragerea acestor muniții”, a declarat Popescu la 12 septembrie, pentru TVR Moldova. „Am amintit partenerilor din Rusia că avem acces la aceste fonduri și că nu există niciun motiv de întârziere.”

Totuși, Moscova spune că ar folosi echipament rusesc și că în procesul de distrugere ar respecta standardele de securitate rusești.

Posibil tranzit prin Ucraina

[/big]În Tiraspol, analistul politic Anatoli Durin a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției de o eventuală retragere a trupelor ruse.[/big]

„Grupul Operativ al Trupelor Ruse situat în Transnistria îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, a doua este participarea la operațiunea de menținere a păcii, care a asigurat pacea dintre Chișinău și Tiraspol timp de 27 de ani”, a declarat Durin pentru BIRN.

„În această etapă, privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va coordona în primul rând cu guvernul Moldovei și cu conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”

O complicație suplimentară poate apărea dacă Moscova optează pentru a transporta muniția înapoi în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului. Ucraina este în conflict cu Kremlinul privind anexarea Crimeei și sprijinul pe care Moscova îl oferă separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean, Serghei Gherasimciuc, a declarat că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a adus obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu Moldova.

Cu toate acestea, el a spus: „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan.”

„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanțiile de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuc pentru BIRN. „Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bună voință în acest sens”.

 

Sinopsis
Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este redactor-șef al EVZ Moldova și corespondent al Balkan Insight.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.