Actualele alegeri confirmă situația politică din R. Moldova. Democrații au au cîștigat cele mai multe mandate de primar, urmați fiind de PSRM și de blocul ACUM. La Chișinău vor fi din nou alegeri. Prezența la vot a fost destul de scăzută, puțin peste 40%
# Mai întîi cifrele. Partidul Democrat din Moldova (PDM), al fostului premier Pavel Filip, a obţinut 191 de mandate de primar din primul tur al alegerilor locale desfăşurate pe 20 octombrie, în timp ce Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), al preşedintelui Igor Dodon, a cîştigat primăriile din 124 de comune, oraşe sau municipii, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Pe locul al treilea s-a situat Blocul ACUM (DA şi PAS), al primului ministru Maia Sandu, care a fost declarat cîştigătorul a 84 de fotolii de primar, iar pe poziţia a patra, cu 26 de mandate s-a clasat Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a fost condus de fostul premier Vlad Filat.
De asemenea, Partidul Politic „Şor” a obţinut 13 mandate, Partidul Politic „Partidul Nostru” (PPPN) zece mandate, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) patru mandate, Partidul Unităţii Naţionale două, iar Partidul Politic Popular Românesc şi Partidul Liberal câte un mandat.
În 64 de localităţi s-au impus candidaţii independenţi.
În 518 comune, oraşe sau municipii, primarii au fost aleşi din primul tur, iar în alte 380 de unităţi administrativ teritoriale va fi organizat al doilea scrutin. La aceste alegeri au fost în joc 898 mandate de primar și peste 11.000 de consilieri locali.
# Principala miză simbolică a acestor alegeri a fost, ca de obicei, funcţia de primar al orașului Chișinău, asta deoarece, în mod tradițional, la Chișinău ”se vede” orientarea geopolitică a țării: fie Europa/România, fie Rusia/spațiul post-sovietic.
Primul tur al scrutinului s-a încheiat cu reprezentantul PSRM, Ion Ceban, obținînd 40,16% din voturi, el urmînd să înfrunte în turul 2 pe Andrei Năstase (ACUM), ce a strîns 31,09% din voturi. Interesant e că la scrutinul din 2018 voturile obținute în primul tur au fost aproape identice ca acum: Ceban – 40,97% și Năstase – 32,12%.
Sînt mai multe asemănări cu precedentul scrutin. Întîi, faptul că se înfruntă aceeași candidați. Atunci, populația pro-europeană și pro-românească a Chișinăului s-a mobilizat exemplat pentru susținerea lui Năstase, care a reușit să îl învingă pe Ceban. E altă poveste faptul că primarul ales legitim a fost împiedicat printr-o fraudă juridică și politică să își exercite mandatul.
Situația s-ar putea repeta și peste două săptămîni dacă în mod obișnuit voturile care în primul tur au mers către candidați pro-europeni (și e vorba aici de Dorin Chirtoacă – care a obținut 10,17 % din voturi, de Octavian Țicu – 4,76%, Vladimir Țurcanu sau Boris Volovatîi) vor fi adjudecate de Năstase.
Problema este că segmentul pro-european este parcă mai divizat ca niciodată, iar mulți dintre susținătorii tradiționali sînt nemulțumiți de alianța la guvernare dintre blocul Acum și socialiștii președintelui Igor Dodon.
# Prezența la vot la nivelul țării a fost de aproape 42%, în timp ce la nivelul capitalei Chișinău de doar 36%.
# Campania electorală s-a desfășurat cu numeroase încălcări: mituirea alegătorilor, utilizarea resurselor administrative, discriminarea. Acestea sunt concluziile avocaților Promo-LEX, care au prezentat un raport despre partea finală a campaniei electorale. Totuși, după alegeri, Promo-LEX a raportat o scădere cu circa 25% a numărului de incidente electorale.
# Turul al doilea al alegerilor locale va avea loc pe 3 noiembrie.
# De menționat că odată cu alegerile locale au avut loc și alegeri repetate în patru circumscripții uninominale, după ce s-au eliberat patru locuri în parlament (Maia Sandu, A. Năstase, Vladimir Plahotniuc și Melnic și-au depus mandatele). Noii parlamentari sînt: Galina Sajin (ACUM), Vasile Năstase (Platforma DA), Ghenadi Verdeș (PD) și Vitali Ieftodiev (circumscripție Transnistria).
Dacă doriți să susțineți proiectul SINOPSIS, o puteți face accesînd linkul de mai jos
If you value my work
