Războiul de pe Twitter pentru ”sufletul macedonean”

De la utilizatori fantomă, zombi și până la „boți cyborg”, naționaliștii din Macedonia de Nord, Grecia și de aiurea dezlănțuie în media socială adevărate armate cibernetice pentru a câștiga simpatizanți, arată o investigație BIRN
Foto: EPA-EFE / Georgi Licovski

Soarele apunea peste acoperișurile orașului nord-macedonean Bitolia, de lângă granița cu Grecia, iar bărbatul poreclit „Cheese” sorbea liniștit dintr-o bere, la o terasă din zona pietonală Sirok Sokak.

Apusul soarelui se potrivea perfect cu vremurile. Era 12 august, ziua în care Macedonia de Nord a scos în afara legii utilizarea Soarelui de la Vergina – simbol național grecesc – în cărți, pe monumente și în spațiile publice.

Pentru Cheese, interdicția asupra „însușirii” emblemei clasice elene, cu razele ei ascuțite distinctive, reprezenta ultimul act de predare din apriga luptă pentru identitatea macedoneană.

Este vorba de acordul istoric cu Grecia, care punea punct unei dispute de 30 de ani asupra utilizării numelui „Macedonia”- pe care Atena îl percepe ca implicând pretenții teritoriale asupra provinciei din nordul Greciei cu același nume și a moștenirii istorice a lui Alexandru cel Mare. 

Înțelegerea semnată în iulie 2018 prevede ca fosta republică iugoslavă să își schimbe hărțile și manualele, să renunțe la orice utilizare a Soarelui de la Vergina și – trădarea supremă, după Cheese – să se reboteze „Macedonia de Nord”.

Odată ce ultimele raze ale soarelui se sting pe terasa cafenelei, Cheese se jură să nu-și pângărească niciodată buzele rostind noul nume al țării. „Sunt patriot, tot ce-mi doresc e ca patria mea să nu-și schimbe numele”, a declarat el pentru BIRN.

Puțini cunosc identitatea reală a lui Cheese, deși mulți cunosc ideile lui naționaliste. Este Goran Kostovski, 38 de ani, angajat al unei companii de marketing din capitala Skopje. 

Cu aproape 10.000 de fani de pe trei continente pe Twitter, Kostovski a dus în 2018 o campanie în media socială pentru a-i convinge pe macedoneni să boicoteze referendumul pentru implementarea acordului de schimbare a numelui țării – acordul Prespa, după lacul pe malul căruia a fost semnat. 

Goran Kostovski, omul din spatele contului de Twitter „Cheese” / Foto: Kostas Zafeiropoulos

În timp ce acordul de la Prespa promite să deblocheze opoziția Greciei la aspirațiile fostului stat iugoslav de a deveni membră în NATO și UE, criticii îl percep drept un compromis exagerat. Și au sperat să asiste la o prezență redusă la referendumul din septembrie 2018, ceea ce ar fi invalidat rezultatul.

„Nu avea nici un sens să le cerem oamenilor să voteze Nu la referendum, deoarece ne temem că guvernul va distorsiona rezultatele”, a spus Kostovski. „Trebuie să-l boicotăm”.

Chemând la proteste de stradă acasă și adunând dolarii diasporei în afara țării, campania #boicot a avut un succes fulminant.

Dacă 95% dintre cei care au venit la vot au fost de acord cu noul nume, prezența a fost de doar 37% – cu mult sub pragul de 50%, necesar pentru validare.

Deși Parlamentul a ratificat ulterior acordul de la Prespa, experții afirmă că victoria celor care au susținut abținerea de la vot s-a datorat în bună parte noului război informațional ce a cuprins cercurile naționaliste.

Cunoscut drept „propagandă computațională”, el este definit de Oxford Internet Institute de la Universitatea Oxford drept „interacțiunea dintre algoritmi, automatizare și politică”.

Sunt puțini cei care stăpânesc această artă mai bine decât Kostovski. Care este discret în ce privește metodele utilizate. „Poți spune că suntem boți, dar asta nu înseamnă că este adevărat”, a spus el, referindu-se la cei mai noi soldați intrați în lupta de propagandă online: conturi false de twitter, programate să se comporte ca un om. „V-am zăpăcit, nu aveți cum să știți de unde pornește campania noastră, nu știți de unde să ne luați”.

Dacă despre fermele de trolli și fabricile de fake news din Balcani s-a vorbit deja, se știu puține lucruri despre impactul propagandei computaționale asupra mersului democrației în regiune.

Investigația BIRN despre rețelele naționaliste de ambele părți ale disputei Prespa dezvăluie trucurile online utilizate pentru a amplifica efectul mesajelor politice și a distorsiona opinia publică.

Este o călătorie într-o lume subterană a codurilor informatice și a teoriei conspirației, unde utilizatori fantomă – „zombi” – și boți Twitter întâlnesc extremismul de dreapta într-un labirint de oglinzi virtual.

În aceeași măsură fake buzz și fake news, această activitate este organizată pentru a crea falsa impresie a unei gigantice conversații online, astfel încât jurnaliștii și activiștii să se oprească și să intre în joc. Astfel, un grup de câțiva tocilari cu laptopuri pot exercita o influență incredibil de mare, cu implicații îngrijorătoare pentru discursul democratic.

Ciclul dezinformării

Sediul guvernului din Skopje își întâmpină vizitatorii cu noul nume oficial – Republica Macedonia de Nord – de cum se apropie de coloanele ionice ale clădirii renovate cu cinci ani în urmă după modelul Casei Albe din Washington, DC.

Suntem la o aruncătură de piatră de piața principală a capitalei, dominată de o statuie a lui Alexandru cel Mare, călare pe armăsar, și o fântână clasică. Este rezultatul unei reamenajări finanțate de contribuabili ce și-a dorit să creeze o atmosferă mai antică în Skopje.

Mulți au văzut schimbările anunțate în 2010 drept un gest sfidător al guvernului Nikola Gruevski la adresa Greciei, după ce aderarea la NATO s-a lovit, în 2008, de vetoul Atenei. 

În sediul guvernului, expertul social media Demijan Hadzi-Angelovski, 28 de ani, își amintește cum mai multe conturi Twitter influente – aproximativ 10 – se luptau să domine agenda zilei înaintea referendumului Prespa.

În fiecare zi, de trei ori, un utilizator diferit trimitea unul sau două tweet-uri provocatoare, care primeau like și erau retransmise de o armată de conturi automatizate, spune angajatul Ministerului Informațiilor.

Ideea era de a intra în „trend” pe Twitter, pentru a fi preluat de mari agregatori de știri precum Time.mk.

„Scopul lor era ca site-urile de știri să observe și să preia postarea, pentru ca informația să devină mai credibilă”, explică Demijan Hadzi-Angelovski. „Apoi o reluau ei, într-un ciclu ca la o mașină de spălat știri”.

Potrivit ministrului Damjan Manchevski, care a supravegheat campania guvernamentală pro referendum, mare parte din conținutul reciclat era reprezentată de știri false, create pentru a discredita acordul Prespa.

„Mai mult de 10% dintre articolele din acea perioadă erau pură dezinformare”, a declarat ministrul Informațiilor pentru BIRN. „Boții de pe Twitter erau principala sursă de fake news.”

Statuia lui Alexandru cel Mare, dezvelită în 2011 la Skopje / Foto: EPA/NakeBatev

Una dintre postări susținea în mod fals că locuitorii de lângă cea mai mare bază militară din țară, din regiunea centrală Krivolak, se vor otrăvi din cauza uraniului sărăcit folosit pentru pregătirea militarilor, dacă guvernul ratifică acordul Prespa și țara aderă la NATO.

O investigație a Organised Crime and Corruption Reporting Project, împreună cu Investigative Reporting Lab Macedonia (IRL), a urmărit sursa informației până la macedoneanul Zlatko Kovac, 50 de ani,  care lucrează de la Washington pentru agenția rusească de știri Sputnik. 

Kovac nu a răspuns la întrebările BIRN.

„Kovac colaborează cu mai multe site-uri din Macedonia [de Nord] care fac parte din mecanismul de propagandă împotriva acordului Prespa”, afirmă Saska Cvetkovska, redactorul șef al IRL, aprinzându-și încă o țigară. „Informația a fost lansată de Kovac pe Facebook, a fost imediat postată pe Twitter, zeci de boți au reprodus-o și apoi mai multe site-uri de știri conservatoare… au preluat-o și au postat-o drept știre de presă.”

Ca urmare, ministrul Apărării, Radmila Sekerinska, a trebuit să pledeze frenetic o săptămână întreagă pentru a-i asigura pe locuitori că povestea era neadevărată. Iar Cvetkovska spune că înaintea referendumului au fost și alte povești care s-au strecurat în paginile presei generaliste.

Mass media a transmis că oamenii pot fi dați în judecată dacă nu sunt de acord cu Prespa, că nevoia de a tipări monedă nouă va provoca o inflație masivă sau că Grecia va primi un cec în alb să reacționeze cum dorește. Nici una dintre ele nu a apărut accidental.

„Cyborg bots”

În perioada premergătoare referendumului, Comisia transatlantică pentru integritatea alegerilor, o inițiativă a Fundației daneze Alianța Democrațiilor, a observat o creștere bruscă a activității boților (programe de automatizare a computerelor – n. trad.). Comisia monitorizează social media cu instrumente specifice.

„Este evident că există un efort concertat pentru a împiedica drepturile democratice ale macedonenilor și a delegitima votul la referendum”, se afirmă într-un comunicat.

Demonstranți anti-Prespa în Skopje, nov 2018 / Foto: EPA-EFE/Georgi Licovski

Cu două săptămâni înaintea referendumului, Digital Forensic Research Lab (DFRLab), parte a think tank-ului american Consiliul Atlantic, a publicat un studiu pe baza monitorizării propagandei informatice care arată cum conturile Twitter de extremă dreapta susțin masiv campania de boicotare.

Într-un interval de nouă zile, cercetătorii au analizat toate tweet-urile cu hashtag-uri ca “#Бојкотирам” și “#bojkotiram” (#boicot) – aproximativ 23.800.

Ei au descoperit că peste 80% dintre ele erau de fapt reluări ale altor tweet-uri, o cotă de 4:1 față de original care sugerează un proces de automatizare.

„A existat o activitate bine coordonată, non-autentică, care a distrus orice discuție normală pe Twitter”, a declarat pentru BIRN cercetătorul Kanishk Karan de la DFRLab. „În loc să discute cu aceste conturi, au transmis postări către altele și le-au bombardat cu mii de mențiuni și rettweet-uri.”

DFRLab a identificat cele mai active nouă conturi de Twitter care au susținut campania pentru a deveni virală – iar contul „Cheese” al lui Kostovski era printre ele.

Cele mai influente conturi din campania #boicot. „Cheese” este „C4i72” / Imagine: DFRLab

Potrivit lui Kostovski, campania a avut trei instigatori principali: el însuși, un prieten blogger pe nume Igor Pipovski (al cărui indicativ de Twitter “@m0rban twitter” îl omagiază pe premierul populist Viktor Orban al Ungarie) și Zarko Hristovski, un web developer macedonean care locuiește în Norvegia și a construit site-ul campaniei.

#Бојкотирам aparține poporului macedonean”, a transmis Popovski prin Twitter către BIRN, ca răspuns la rolul său în campanie. „Nimeni nu trebuie să-și asume merite.”

BIRN nu a reușit să îl contacteze pe Hristovski, dar Kostovski a prezentat viziunea asupra lumii care i-a motivat pe toți trei.

„Ne aflăm în plin război digital”, a explicat el pentru BIRN. „Noi, naționaliștii și patrioții, de o parte, iar internaționaliștii, comuniștii și foștii comuniști și social-democrații, de cealaltă.”

Contul lui Cheese – care este urmărit de unul din trei utilizatori de Twitter din Macedonia de Nord, potrivit unei analize realizate pe baza instrumentelor de monitorizare online Statcounter – nu se sfiește să-și declare obiectivele.

Un tweet menținut în capul listei sale afirmă: „Un loc unde vei găsi o mulțime de bannere, gif-uri, meme-uri și alte materiale de propagandă care vor fi utile într-o campanie socială de succes. Rețea împotriva referendumului fatal de schimbare a identității noastre.”

Kostovski are, în multe privințe, destule în comun atât cu cei care susțin supremația albă în Statele Unite, cât are cu naționaliștii macedoneni. Postările lui pe Twitter sunt doldora de simboluri de extremă dreapta și teorii ale conspirației.

  

Imaginea lui de profil a fost o vreme personajul de desene animate Pepe the Frog, o emblemă favorită a extremei drepte. Mai recent, are un “Q” impresionant, referință la o cunoscută teorie a conspirației numită „QAnon”, care susține că exită un complot al statului paralel împotriva președintelui american Donald Trump.

Cu ocazia uneia din puținele apariții în public, Kostovski a vorbit la un miting la Skopje cu două zile înaintea referendumului. Avea o șapcă marcată „Q” și un tricou cu “Make America Great Again” .

„Toți luptăm împotriva statului paralel și globalizării”, a declarat Kostovski pentru BIRN. „Avem aceiași inamici și ideologii similare.”

Lista lui cu lideri populiști care îl inspiră: Trump, Orban, lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen și fondatorul partidului britanic pro-Brexit Nigel Farage. Multe dintre postările lui pe Twitter reiau informații de la fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon.

„Am fost impresionați de campania electorală a lui Trump și am încercat să copiem metodele și simbolurile lui”, detaliază Kostovski. „Și voiam foarte mult ca oamenii să creadă că Steve Bannon era implicat în campanie [#boicot].”

Într-un tweet din august 2018, a sugerat că guvernul „ilegal și trădător” al premierului Zoran Zaev este cumpărat de miliardarul american George Soros — o acuzație predilectă în rândul grupurilor de extremă dreapta.

„Boicotați #Referendum-ul ilegal pentru #acordul nazist”, a adăugat. 

Kostovski a subliniat că nici el, nici prietenii lui cruciați ai tastaturii nu sunt deosebiți. „În grupul nostru, toți suntem oameni obișnuiți, mergem la serviciu, avem familie. Cei mai mulți dintre noi vor să rămână anonimi în media socială.”

Dar investigația BIRN arată că anonimatul lui Kostovski poate ascunde niște surprize. Folosind o aplicație de tip crawler numită Twitterbots, creată de inginerul Dimitris Papaevangelou din Atena pentru a analiza activitatea boților, BIRN a observat pe contul de Twitter al lui Cheese o medie zilnică de 110 „acțiuni”.

Experții în informatică afirmă că orice număr de acțiuni – tweet-uri, retweet-uri, like-uri sau alte interacțiuni – ce depășește limita de 70 indică prezența boților.

În timp ce Kostovski spune că a folosit programe de automatizare doar în perioada de început a campaniei #boicot, analiza BIRN confirmă faptul că sub numele Cheese se ascunde un „cyborg bot”, după cum este cunoscut în domeniul propagandei computaționale – jumătate om, jumătate robot. 

Acești hibrizi combină automatizarea algoritmică și intervenția umană pentru a se strecura prin sistemul de apărare al Twitter, platformă care interzice strict orice robotizare a acțiunilor utilizatorilor.

Aplicația Twitterbots dezvăluie rețeaua lui Cheese. Fiecare nod reprezintă un cont diferit de Twitter. Cele roșii sunt considerate a fi boți sau boți cyborg, mecanisme de retransmisie a postărilor ce combină interacțiunea umană și automatizarea

Ben Nimmo, expert în propagandă cibernetică la Consiliul Atlantic, descrie utilizarea acestor boți drept „un joc al numerelor”.„Dacă produci un număr suficient de mare de conturi false și le automatizezi, atunci ai șansa ca ele să ajungă pe lista subiectelor interesante”, ne-a declarat el într-un interviu pentru o investigație recentă a Institutului Mediteranean pentru Reportaj de Investigație (MIIR) de la Atena.

„Social media este locul în care poți, cu cinci oameni și tactica potrivită, să generezi impresia că cinci milioane de oameni vorbesc despre un ceva anume.”

O examinare a rețelei lui Cheese’s cu ajutorul programului analitic Sparktoro a arătat că peste 38% dintre conturile care îl urmăresc sunt clasificate drept false – cel mai probabil boți sau alte instrumente de propagandă computațională.

BIRN s-a adresat Twitter pentru a afla care sunt măsurile de contracarare a acestui gen de activitate, iar răspunsul trimite la recenta actualizare a politicii împotriva „manipulării platformei”, ce include spam, „automatizare dăunătoare” și utilizarea de conturi false.

Compania subliniază că a identificat și combătut în luna mai 2018 peste 9,9 milioane de conturi bănuite că sunt automatizate sau că fac spam. În aceste condiții, în septembrie a raportat „o scăderea de aproape 50% a acțiunilor de combatere a conturilor ce fac spam, comparativ cu perioada anterioară”.

Site-ul campaniei #boicot. Titlul afirmă: „Macedonia are propriul său nume” / Foto: K. Zafeiropoulos
Dolarii diasporei

Potrivit lui Kostovski, politicienii naționaliști au sărit repede în căruța marcată #boicot, pentru a se opune acordului Prespa. Printre ei, Filip Petrovski, fost parlamentar al opoziției de dreapta, membru al partidului VMRO DPMNE, implicat în coaliția „Macedonia boicotează”, formată de aproape 30 de mici partide de dreapta, facțiuni politice și asociații civice.

Kostovski a declarat că l-a întâlnit pe Petrovski în vara lui 2018, pentru a lucra împreună. Lucru confirmat de fostul parlamentar, care spune că a fost implicat activ în campanie.

Poziția oficială a VMRO DPMNE, principalul partid de opoziție, spunea că oamenii trebuie să voteze la referendum ghidați de propria conștiință. Dar aripa naționalistă a partidului era ferm împotriva acordului Prespa.

„Avem dovezi clare care arată că centrele acestor atacuri online sunt legate de opoziția VMRO, dar nu ei erau cei mai puternici”, declară ministrul Manchevsky.

De fapt, cea mai stridentă opoziție la Prespa a venit dinspre macedonenii ce locuiesc în afara granițelor. Ministrul Informațiilor dă exemplul omului de afaceri Bill Nikolov din Toronto, președinte pentru Canadaal Mișcării Internaționale Macedonene pentru Drepturile Omului.

„Cei mai extremiști membri ai diasporei, ca Nikolov, sunt imigranți de a doua generație, care au fost în țară doar de câteva ori, în vacanță”, spune Manchevski.

Kostovski și Nikolov au finanțat o campanie de afișaj în Skoje după ce s-au înfierbântat online. „Mulți oameni bogați din diaspora, cu conexiuni, au văzut ce făceam noi pe social media și și-au multiplicat influența. “Bill Nikolov a fost unul dintre ei”.

Rugat să comenteze, Nikolov a declarat pentru BIRN, prin Twitter: „Nici un politician macedonean (din orice partid politic) nu are dreptul să negocieze sau să schimbe numele, identitatea sau istoria noastră. Ei îi atacă și spun minciuni despre cei care apără drepturile noastre fundamentale, dar nu se feresc de cei care admit că vor să ne șteargă identitatea.” 

Kostovski a declarat pentru BIRN că mișcarea #boicot a primit mai multe mii de euro de la Todor Petrov, liderul Congresului Mondial Macedonean, un ONG din Skopje care are membri în Statele Unite, Canada, Australia, Italia sau Germania.

În 1991, Petrov a pledat pentru amplasarea Soarelui de la Vergina pe steagul proaspătului stat. Congresul Mondial Macedonean este considerat o mișcare ultranaționalistă.

„Congresul Mondial Macedonean are legături cu mulți macedoneni de pretutindeni și este adevărat că au ajutat la campania pentru boicotul referendumului de anul trecut”, a declarat Petrov pentru BIRN.

În același timp, Kostovski afirmă că alți politicieni „au încercat să profite de valul creat de noi. Și toți au cerut – și au obținut – mulți bani de la diaspora macedoneană.”

Unul dintre acești beneficiari a fost Janko Bacev, președinte al partidului pro-rus Macedonia unită, continuă el – deși BIRN nu a reușit să confirme această afirmație. Rugat să explice, Bacev a declarat pentru BIRN: ”Nu voi face comentarii pentru provocatorii ce lucrează pentru guvernul marionetă din Macedonia”. Bacev a fost văzut la protestele violente anti-Prespa din fața Parlamentului, în iunie 2018, când poliția a folosit gaze lacrimogene și grenade de manevră.

Protest impotriva acordului Prespa la Atena, 20 ianuarie 2019 / Foto: EPA-EFE / Orestis Panagiotou
„Ne vrem numele înapoi”

Ancheta BIRN arată că naționaliștii greci, din partea cealaltă a graniței, au folosit și ei propaganda computațională pentru a atrage o reacție împotriva acordului Prespa.

Și în acest caz, activiștii din diaspora au jucat un rol în transferarea propagandei online în acțiuni de stradă. Furia împotriva Prespa a provocat cele mai mari proteste din Atena și Salonic de la criza economică încoace.

„Este o zonă geografică unde populații mari au fost obligate să migreze în secolul 20 din motive economice și politice, mai întâi în SUA, Canada și apoi în Australia“, spune Tasos Kostopoulos, istoric și jurnalist de investigații la cotidianul Efimerida ton Sintakton din Atena. „Exact acești oameni, în special a doua și a treia generație, sunt implicați în lupte online înverșunate, aruncând insulte pe Twitter către sute de trolli și boți.”

La fel ca Cheese, una dintre ele cele mai sonore voci grecești din cacofonia digitală este un hibrid om-mașină, potrivit investigației BIRN.

„SUNT GREC MACEDONEAN!”,  afirmă profilul Twitter al „Pallas Athena” sub o imagine a Soarelui de la Vergina. „Noi, cei 3,5 milioane de greci macedoneni, ne-am plictisit să vedem cum suntem jefuiți de IDENTITATE, ISTORIE, NUME ȘI SIMBOLURI! Vrem numele Macedonia înapoi!”

Aplicația TweetBotorNot indică 70% șanse ca în spatele contului „Pallas Athena” să existe postări automatizate. Rezultatul utilizării de boți împreună cu intervenția umană este denumită în domeniul propagandei online drept „bot cyborg”. Imagine de Michael W. Kearney

Numărul de tweet-uri produs de contul Pallas Athena  — aproximativ 478.000 în cinci ani — reprezintă o indicație clară că folosește automatizarea, deși mare parte din conținut este evident generată de om.

Potrivit analizei realizată de TweetBotOrNot, o aplicație care folosește învățarea automată pentru a afla cât e robot și cât e om într-un cont Twitter, există aproape 70% șanse ca Pallas Athena să fie un bot cyborg.

Utilizând calcule avansate și instrumente de monitorizare, BIRN a extras și analizat producția săptămânală a contului – peste 2.500 de tweet-uri și retweet-uri.

Rezultatul arată că acțiunile online ale Pallas Athena – umane sau de alt fel – au atins nu mai puțin de 9,7 milioane de utilizatori Twitter în cele șapte zile.

Analiza prin geolocație indică un număr de 106 locuri pe glob unde se găsesc acești utilizatori, inclusiv Atena, Toronto, Caracas, Miami și Melbourne.

Experții afirmă că aceste cifre dezvăluie puterea propagandei computaționale de a crea un ecou tot mai amplificat, pornind de la un singur cont.

Aplicația Twitterbots arată că „Pallas Athena” se află în centrul unei rețele de boți și utilizatori reali de Twitter – cea mai nouă cameră digitală de ecou

Ea s-a prezentat drept macedoneancă, locuind permanent în Suedia, intrată pe Twitter în 2014 după ce a „văzut oameni din Skopje declarând că au fost victimele unui genocid din partea grecilor”.

„Incredibil”, scria ea. „Eu sunt din [orașul antic] Pella și bunica mea, Elena, îmi povestea despre crimele bulgarilor și turcilor din regiune.

Am început să caut prin ziare vechi și am înțeles că ei [oamenii ce locuiau în ceea ce este acum Macedonia de Nord] comiteau crime reale. Așa încât am început să lucrez pe Twitter în problema macedoneană.”

În aprilie 2018, a încrucișat armele cu Cheese într-o ciondăneală publică pe Twitter.

 

“Noapte bună, prieten grec”, a necăjit-o Cheese. „Noapte bună de la un macedonean din Macedonia.”

Pallas Athena a răspuns: “SUNT GRECOIACĂ DIN EDESSA PELLA, ÎN ADEVĂRATA MACEDONIE GRECEASCĂ ANTICĂ, ACOLO UNDE S-A NĂSCUT ALEXANDRU CEL MARE! Țara ta nu a făcut niciodată parte din Macedonia grecească antică”.

După mai multe schimburi de acest gen, cei doi boți cyborg s-au blocat unul pe celălalt  pe Twiter și și-au văzut de treabă

Pentru Nikos Smyrnaios, profesor de economie politică și sociologia media și a internetului la Universitatea din Toulouse, dacă arunci vina pe tehnologie pentru această dușmănie, vezi doar o parte a poveștii.

„Nu tehnologia a fost cea care a creat această polarizare profundă în cele două țări, ci chiar societățile care tot produc în ultimele decenii condiții pentru ca această propagandă naționalistă computațională să crească și să prindă putere,” spune Smyrnaios.

 

Sinopsis
Kostas Zafeiropoulos / BIRN

Kostas Zafeiropoulos este reporter de investigație la Efimerida ton Sintakton din Atena. Acest articol a fost realizat ca parte a Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, sprijinit de Fundația ERSTE, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editat de Timothy Large.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.