‘Bank of China deschide filiale în Europa de Est mizând pe oportunități de afaceri’

Prezența Bank of China în tot mai multe țări din Balcani și Europa de Est este un semn că această instituție previzionează o creștere a interesului pentru activitățile economice sau serviciile financiare ce pot fi oferite de companii chineze în regiune, consideră consultantul economic german dr Jens Bastian.

Dr. Jens Bastian este consultant economic german, stabilit la Atena, iar activitatea sa vizează cu prioritate investițiile pe care le face China și creditele acordate de către băncile chineze în Europa, în special în Europa de Sud-Est. Este autorul a trei volume ce tratează teme subsecvente: “O chestiune de timp”, “De la criză, la recuperare” și “Dezvoltarea sustenabilă în Europa de Sud-Est”.

Dr. Jens Bastian a agreat propunerea făcută de către organizația Balkan Development Support, privind realizarea unui interviu, prin intermediul căruia să aducem lămuriri suplimentare asupra expansiunii pe care Bank of China a întreprins-o în ultimii ani pe teritoriul Europei.

Bank of China a deschis o filială la București, în cursul lunii decembrie 2019. Anterior, banca chineză a deschis două filiale la Budapesta (una în 2003, cealaltă în 2012), o filială la Varșovia (în 2012), un hub regional tot la Budapesta (în 2014) și câte o filială la Praga și la Viena (ambele în 2015 și ambele ca filiale ale hub-ului din Budapesta, tot așa cum este și cazul la București). Având în vedere această cronologie, vă rugăm să ne explicați semnificația, dacă exista una, a faptului că Bucureștiul pare „ultimul punct de pe hartă”

Dr. Jens Bastian: Trebuie să corectez un aspect din întrebare, pentru că ea vizează Bank of China și ai subliniat deschiderea de filiale la Budapesta, Varșovia, încă o dată la Budapesta, apoi Praga și Viena, iar acum la București. Lipsește faptul că Bank of China a deschis o filială, în ianuarie 2018, și la Belgrad, în Serbia. Prin urmare, ceea ce vreau să punctez este că această rețea se extinde dincolo de Uniunea Europeană. Serbia este o destinație importantă pentru investițiile chineze, iar din acest motiv companiile chineze au nevoie de servicii bancare. În consecință, Bank of China are o filială și la Belgrad.

Încerci să analizezi modul în care Bank of China își derulează strategia în Europa, iar asta înseamnă că sunt incluse state ale Uniunii Europene și state care își negociază candidatura la UE, așa cum e Serbia. Totodată, trebuie luat în considerare faptul că Bank of China are și la Atena o filială, deschisă în luna noiembrie a anului trecut. Se poate observa strategia lor de interconectare, modul strâns în care Bank of China își construiește rețeaua, context în care nu e relevant pentru această bancă dacă o țară face parte sau nu face parte din Uniunea Europeană.

Atunci … care sunt criteriile după care se extinde?

Dr. Jens Bastian: Sunt mai multe criterii, precum oportunitățile de afaceri existente și cererea pentru servicii financiare. După părerea mea, ceea ce Bank of China face e să înființeze filiale astăzi pentru a găsi oportunități de afaceri mâine. Ei pot să aștepte, dar e important să fie prezenți, să învețe cum este piața, să încerce să identifice care sunt prioritățile strategice specifice pieței respective, iar apoi să avanseze progresiv pe acea piață, prin achiziții, cu servicii financiare, prin recrutarea de clienți.

Cum se explică atunci deschiderea filialei de la București, practic, la șapte ani după deschiderea celei de la Varșovia și chiar mai târziu decât deschiderea celei de la Budapesta? Vă întreb încă o dată, de ce Bucureștiul este „ultimul punct de pe hartă”?

Dr. Jens Bastian: Nu aș spune că Bucureștiul este ultimul punct pe hartă, ci aș spune că este cel mai recent punct adăugat pe hartă. Acest lucru indică faptul că expansiunea va continua și probabil că, în următorii ani, va atrage și alte țări, precum Bulgaria, Macedonia de Nord, posibil și Ucraina. Avem de-a face cu un proces care se va derula mai departe, nu e ceva care se încheie la București. De asemenea, mai arată un lucru, anume că, anterior, Bank of China a operat, din afara României, pe piața din România, iar acum operează din interiorul acestei piețe. Asta ne spune ceva, ne spune că Bank of China consideră că piața românească e importantă, suficient de importantă încât să deschidă o filială. Prin urmare, ceva s-a schimbat în abordarea băncii și în modul în care interpretează și apreciază piața din România și oportunitățile pe care le prezintă.

Consultantul economic dr Jens Bastian

Mi-a fost explicat recent faptul că băncile chineze nu sunt niciodată cele care deschid ușa pe o piață și că întotdeauna ele vin după companiile conaționale

Dr. Jens Bastian: Această apreciere sună logic pentru mine, fiind vorba de câtă masă critică au acumulat companiile chineze într-o țară, o masă critică de oportunități de afaceri, de investiții precedente și, totodată, de câți cetățeni chinezi trăiesc în țara respectivă, având nevoie de servicii financiare chinezești. Când aceste precondiții sunt întrunite, atunci este cazul ca Bank of China să deschidă o filială. Dar, avem o situație în care se reacționează la o piață, dar în același timp se încearcă influențarea pieței respective. Deci, este simultan o abordare reactivă și proactivă.

Ați aprecia că la București se regăsesc ambele abordări?

Dr. Jens Bastian: Da, în mod cert le are pe ambele. Ține cont de faptul că, atunci când o bancă chineză deschide o filială, asta înseamnă că și-au făcut cercetarea, au discutat cu potențialii clienți, au făcut o evaluare care le-a spus că țara e stabilă economic și politic, prin urmare riscul deschiderii unei filiale e justificat. Fii sigur că și-au făcut temele.

În continuare, vă propun să explorăm ipoteza unei suprapuneri între expansiunea băncilor chineze și Inițiativa 17+1

Dr. Jens Bastian: Nu cred că e cazul unei suprapuneri, cred că e o complementaritate. Expansiunea rețelelor pe care le construiesc băncile chineze are loc în paralel cu extinderea formatului de cooperare 17+1. Cu cât devine mai mare acest format … de pildă, anul trecut era 16+1, apoi Grecia s-a alăturat în aprilie 2019 și formatul a devenit 17+1 …. deci, cu cât sunt mai multe state în acest format, cu atât crește cererea pentru servicii financiare din partea companiilor chineze.

Atunci … ce anume înțelegeți prin această complementaritate?

Dr. Jens Bastian: Complementaritatea de care vorbesc este ceva care se întâmplă în paralel, ceva care nu se află în raporturi concurențiale. Băncile chineze înțeleg că extinderea 17+1 implică aderarea la format a încă unei țări, deci o cerere suplimentară pentru servicii, astfel că urmăresc genul acesta de evoluție. Pe de altă parte, formatul 17+1 înseamnă că băncile chineze se pot aștepta să fie semnate mai multe acorduri bilaterale, de exemplu între China și România, între China și Grecia. Cu cât va exista mai multă cooperare în cadrul acestui format, cu atât va crește nevoia pentru servicii bancare.

În ce măsură au de ales băncile chineze între influență politică și câștigul financiar? Care este prioritatea lor?

Dr. Jens Bastian: Nu văd să fie o influență politică imediată. În primul rând, băncile chineze caută să servească proiecte de infrastructură care necesită finanțare, de exemplu proiecte de infrastructură în Serbia, în Muntenegru, în Macedonia de Nord, în România, în Bulgaria. Adesea, companiile chineze care construiesc poduri, autostrăzi, care investesc în energie, în telecomunicații sau în porturi … aceste companii chineze au nevoie de servicii bancare chinezești. Nu cred că este cazul unei politici pe care o practică băncile chineze, cred că ele reacționeză la cererea din partea companiilor conaționale.

De exemplu, când Muntenegru construiește o autostradă sau atunci când o companie chineză investește într-un port din Grecia, atunci aceste companii chineze au nevoie de creditare. Frecvent, le solicită băncilor chineze, deținute de stat, să le pună la dispoziție liniile de credit aferente. În consecință, este situația unei cereri care apare de partea chineză, de la companii chineze, pentru bănci chineze. Nu e vorba de politică, sunt aranjamente pentru tranzacții comerciale, între companii care au nevoie de împrumuturi și bănci chineze care pot satisface această nevoie.

Înțeleg. Aș aminti cazul din Polonia, unde proiectul de construire a unei autostrăzi a eșuat și țin minte că una dintre cauzele eșecului a fost aceea că respectiva companie chineză nu a reușit să obțină creditare din partea băncilor chineze

Dr. Jens Bastian: Da! Asta ne arată că au fost lecții pe care ei le-au învățat și, astfel, și-au reorganizat strategia. Cazul din Polonia e un exemplu mai vechi, din care poți spune “lecțiile au fost învățate și lecțiile au fost aplicate”. Astăzi, companiile chineze sunt mult mai sofisticate, mult mai experimentate în felul în care își pot organiza finanțarea pentru proiectele lor de investiții, pentru proiecte de infrastructură, în state ca Polonia, România, Bulgaria sau Grecia. Uneori, o experiență negativă, cum a fost cea din Polonia, duce la crearea de noi oportunități, dacă și când lecțiile sunt învățate și aplicate ca atare.

Următoarea mea întrebare se referă tot la Inițiativa 17+1. Presupun că prioritatea Chinei este formatul ca un întreg, nu o țară sau alta … Cum credeți că va putea China să mențină echilibrul în cadrul formatului, astfel încât să nu ajungă să aibă, permiteți-mi exprimarea, „parteneri de primă clasă și parteneri de mâna a doua”?

Dr. Jens Bastian: Cred că cea mai mare provocare la nivelul rețelei 17+1 este managementul așteptărilor. China a generat așteptări cu privire la cooperarea cu membrii platformei 17+1, de exemplu în ce privește cooperarea pe linie de investiții, de credite, de proiecte de infrastructură. Iar aceste așteptări sunt în creștere … statele respective se așteaptă să beneficieze de pe urma cooperării cu China. Acest lucru pune China în postura în care trebuie să livreze și să gestioneze aceste așteptări.

Dar, am început să observ că sunt membri ai formatului 17+1 care tind să vadă cu un ochi critic diferența dintre cât a promis China și cât a livrat China, de fapt, în ultimii ani. Aceste state spun că există o discrepanță tot mai mare între promisiuni și progresul concret din teren. În concluzie, din punctul meu de vedere, provocarea esențială pentru China este managementul acestor așteptări.

O altă observație este că formatul 17+1 continuă să fie important pentru China. Anul acesta, în martie, este programat Summit-ul 17+1 la Beijing, iar președintele Xi Jinping va prezida evenimentul. Asta denotă importanța politică pe care China o acordă formatului de cooperare. În orice caz, din cauza situației de urgență impuse de virusul Corona, rămâne de văzut dacă summit-ul se va mai ține conform datei planificate.

Cum apreciați că va putea China să asigure acest management al așteptărilor? Care sunt „biciul și zăhărelul” în acest tablou?

Dr. Jens Bastian: Ei, bine … “zăhărelul” este, în mod evident, faptul că apartenența la formatul 17+1 conferă acces preferențial la reprezentanții statului chinez și dreptul de a participa în fiecare an la un summit unde poți încerca să semnezi acorduri bilaterale cu China. De asemenea, ai posibilitatea, fiind parte a 17+1, să primești în avans informații cu privire la inițiativele Chinei. “Biciul” constă în măsura în care statele implicate în format înțeleg complexitatea cooperarii cu China, mai ales când această cooperare întâmpină dificultăți, când se confruntă cu diferențele dintre promisiuni, așteptări și ceea ce se întâmplă efectiv.

Sinopsis
Iulian Mareș / Balkan Development Support

Interviul realizat de Iulian Mareș face parte dintr-un proiect media al Balkan Development Support. Vor urma alte interviuri cu experţi din Germania, Polonia, Bulgaria şi România.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.