Adevăr sau provocare? (Dez)informare în vremea pandemiei

O trecere în revistă a cîtorva situații de actualitate despre cum se mai (dez)informează în actualul context al pandemiei de coronavirus
Foto: Unsplash

Astfel, în rubrica de față prezentăm unele știri – fie controversate, false, disputabile sau doar incomplete / scoase din context – din România și Republica Moldova, încercînd să vedem de ce relatarea și informația aferentă nu au un grad suficient de claritate. Sau ce efecte au acestea. Căci fără claritate (în informare) nu putem avea mai puțină anxietate (în societate).

Un argument nu prea… argumentat

La ora redactării acestui articol, unul dintre principalele subiecte de discuție în România este legat de decizia autorităților ca grădinițele, școlile și universitățile să nu fie redeschise pînă în septembrie (cu unele excepții, detalii aici).

O să cităm, conform presei, pe președintele Klaus Iohannis care pe 27 aprilie a spus într-o conferință de presă: ”Am constatat că deja sunt o serie de țări din Uniunea Europeană care nu mai doresc să redeschidă școlile. Sunt câteva țări unde încă situația este în evaluare (…) Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă. Deci, lucrurile nu sunt absolut deloc simple”.

Aproximativ aceeași informație despre faptul că undeva în Franța s-au redeschis școlile și că experimentul nu a decurs bine (vezi mai sus, subliniat) fusese oferit și de către ministrul Sănătății, cu doar o zi înainte, într-un interviu acordat cotidianului Libertatea.

Desigur, nu intenționăm să comentăm decizia de a ține închise școlile din România, ci doar faptul că unul din argumentele folosite în prezentarea deciziei nu prea este susținut de fapte.

Astfel, toate informațiile publice din Franța arată că la ora declarațiilor oficialilor români toate școlile de acolo erau închise și că acestea urmau să fie deschise, doar treptat, în anumite condiții, pe data de 11 mai. Desigur, și această decizie a guvernului francez este contestată de către mulți, iar Consiliul Științific – for care oferă recomandări executivului pe tema politicilor publice în contextul pandemiei de coronavirus – a susținut deschiderea școlilor în septembrie (vezi aici), dar a acceptat argumentele ”sociale și economice” pentru ca acest lucru să se întîmple mai devreme, oferind totodată o lungă listă de recomandări preventive de urmat (detalii aici). Documentul Consiliului Științific face referire și la singurul caz documentat din Franța de transmitere intracomunitară a Covid-19 în cadrul unui liceu, numai că datele se referă la unitatea de învățămînt unde la sfîrșitul lui februarie se înregistra primul deces din Franța din cauza noului coronavirus (recent a fost publicat un prim studiu despre acest caz, detaliile și concluziile sînt disponibile aici).

O interzicere fără efect clar

Sîmbătă 25 aprilie, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) anunța închiderea site-ului ortodoxinfo.ro pentru diseminarea de informații false, cerînd furnizorilor de internet să blocheze imediat accesul utilizatorilor din România (detalii în comunicatul oficial).

A doua zi, site-ul respectiv continua însă să funcționeze în rețelele mai multor furnizori și oferea informații tehnice despre cum să îl poți accesa totuși în continuare (prin folosirea unor anumite browsere, prin anumite VPN-uri sau prin anumite setări făcute individual).

Cert e că abia pe 26 aprilie, seara tîrziu site-ul nu mai putea fi accesat normal, dar asta numai în România, fiind altfel vizibil oricărui utilizator din afara țării.

Între timp fusese înregistrat un nou site, cu un nume aproape identic (ortodox.info.ro), cu un design asemănător și conținut similar, care din 27 aprilie funcționează nestingherit. Și pagina de Facebook a noului site este publică, avînd acum peste 3.300 de aprecieri.

Acesta este al treilea site interzis în România pentru diseminare de informații false, de la instaurarea stării de urgență. Pe această temă vom avea în curînd un material mai amplu pe Sinopsis.info.ro.

Cît de mulți sînt de fapt banii Rusiei?

Să trecem acum în Republica Moldova, țară care – din fericire – nu are foarte multe persoane afectate sau răpuse de Covid-19, însă se confruntă cu o situație economică foarte dificilă. Am relatat deja pe Sinopsis.info.ro despre principalele ajutoare financiare de care urmează să beneficieze Chișinăul, una dintre surse fiind un împrumut de 200 milioane de dolari din partea Rusiei. Acești bani au însă un mare risc asociat, detalii în articolul deja pomenit.

Problema care ne interesează în acest caz este însă legată de faptul că guvernul socialist de la Chișinău au aruncat cu o nonșalanță dezarmantă (și manipulatorie, desigur) mai multe cifre în spațiul public. Nici destinația declarată a banilor nu a rămas aceeași, Stopfals.md arătînd aici cum destinația creditului a trecut de la reparația drumurilor la ”plombarea” pensiilor și salariilor bugetarilor.

Cum 5G răspîndește coronavirusul!

Și în Moldova spațiul public a fost împînzit în ultima perioadă de teorii conspiraționiste care leagă răspîndirea Covid-19 de tehnologia 5G. Aici, în mediul online sînt distribuite mii de postări în care se precizează că din cauza antenelor 5G va avea de suferit întreaga planetă, iar în acest sens a fost inițiată chiar și o petiție publică. Ziarul de Gardă prezintă cîteva din situațiile simptomatice (inclusiv unii politicieni sînt implicați) și încearcă să demonteze această teorie conspiraționistă.

Ce mai fac laboratoarele secrete?

Și tot în Moldova, o întrebare care preocupă pe unii: au reapărut laboratoare secrete care ”produc boli misterioase”? Portalul Stopfals.md relatează că mai multe site-uri au publicat recent un articol în care se sugerează că mai multe boli ar fi create artificial în laboratoarele speciale, în spatele cărora ar sta Occidentul, în special SUA, iar unele din aceste laboratoare funcționează în Ucraina și chiar în Republica Moldova.

Acest text este un amalgam de speculații vechi și mai noi cu scopul de a inocula ideea că noul coronavirus, la fel ca și alte boli infecțioase grave, au fost create intenționat de Occident în calitate de arme biologice, consideră sursa citată.

Fact-checking tool

Și, în încheiere, o recomandare de aplicație care poate ajuta la identificarea știrilor false: Logically. Aceasta folosește atât metodele clasice ale fact-checking, cît și inteligența artificială pentru a ”scana” mai multe surse de informare.

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.