Cum a devenit România ținta predilectă a discursului de ură la Chișinău pe timp de pandemie

Pandemia de Coronavirus a amplificat discursul de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene
Foto: gov.ro

Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău.

Primele atacuri au venit dinspre președintele prorus Igor Dodon încă de pe data de 7 martie, atunci când în R. Moldova a fost identificat oficial „pacientul zero” infectat cu COVID-19.

Mai exact, Dodon a declarat despre o femeie care a călătorit cu avionul dinspre Italia către R. Moldova că ar avea dublă cetățenie – moldovenească și română – și apoi că nu va permite ca cetățenii români să folosească Chișinăul ca escală pentru a ajunge în România.

„E prematur să interzicem zborurile din Italia, dar ca să nu avem tranzitul prin Moldova, propunem ca spre Moldova să se permită doar intrarea moldovenilor. Nu putem permite ca R. Moldova să devină zonă de tranzit. Examinăm oportunitatea să limităm și să dăm acces doar cetățenilor moldoveni. Dacă românii interzic zborurile spre România, ei toți o să zboare la Chișinău și de aici o să meargă cu mașina. De aceea o să permitem zborul doar moldovenilor”, a spus președintele Igor Dodon pe data de 9 martie.

Tot atunci, Dodon a făcut publice datele personale ale „pacientului zero” și a pornit un narativ discriminatoriu prin separarea cazurilor de infecție cu COVID-19 în „cu transmisie locală” și de „import”.

Experții de la Chișinău în fenomenul discursului de ură susțin că astfel s-a creat o divizare artificială între cetățenii R. Moldova și s-a indus imagologic sentimentul de dezbinare în societatea de la Chișinău.

„După decretarea stării de urgență în R. Moldova [17 martie – n.r.], s-au înregistrat mai multe cazuri de discurs de ură în raport cu diaspora (cetățenii Republicii Moldova care au ales să revină în țară în perioada pandemiei), persoanele infectate/afectate de COVID-19, politicienii, susținătorii acestora și romii”, spune expertul în drepturile omului al Asociației „Promo-LEX” de la Chișinău, Irina Corobcenco.

La fel, directorul Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, este de părere că astfel de tendințe ar trebui stopate rapid.

„Pe lângă „hate speech”, am văzut și o încălcare a dreptului legat de datele personale. Doamnei i s-a pronunțat în public numele și toate datele personale. Aceasta este absolut inacceptabil și nici într-un caz nu duce la rezolvarea problemei sau la îmbunătățirea situației în privința celor infectați cu COVID-19. Nimeni dintre noi nu este protejat 100% de acest virusu și tocmai din această cauză nu trebuie să utilizăm hate speech-ul pentru a stigmatiza persoanele bolnave sau să incităm la discriminare la adresa lor”, este de părere activistul pentru drepturi omului.

Din punct de vedere legislativ, proiectul de lege privind sancționarea discursului de ură stă în Parlamentul R. Moldova din 2016, iar deputații nu au reușit nici până astăzi să voteze amendamentele pentru ca ea să fie adoptată.

Foto: gov.ro
Izolarea ca amplificator

Din 2018, Promo-LEX a dezvoltat un program de monitorizare a discursului de ură în R. Moldova și a ajuns la o serie de concluzii alarmante.

„Autorii discursurilor de ură sunt preponderent cetățenii și politicienii. Desigur, impactul mesajelor de ură sau al cele discriminatorii care îi au ca autori pe politicieni au un impact mult mai mare asupra societății, și în special asupra grupurilor defavorizate. Iar efectul imediat este răspunsul cetățenilor la acestea, care la rândul lor sunt mesaje la fel de toxice și reprezintă mesaje de ură, discriminare și chiar instigare la ură”, spune ea.

Perioada de carantină și izolare nu a făcut decât să contribuie la amploarea fenomenului.

„Este o perioadă dificilă pentru toți, iar izolarea a venit la pachet cu un consum mult mai mare de știri. Oamenii sunt foarte atenți la ce se scrie și la ce spun decidenții politici. Și de ambele părți, tendința este de a identifica un țap ispășitor, care nu face decât să crească nivelul de intoleranță în spațiul public”, a adăugat Irina Corobcenco.

Monitorii Promo-LEX au concluzionat că, numai în perioada 6-10 aprilie, în urma monitorizării a 22 de surse online și a paginilor acestora de Facebook, s-a constatat că în cazul a 17 surse online, 183 de știri despre COVID-19 au generat 445 de comentarii de ură și instigare la ură sau discriminare.

Mass-media rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură în spațiul public în Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul 2019, cele 835 de cazuri de discurs de ură identificate au fost distribuite, în medie, de 730 de surse, iar numărul total de vizualizări ale acestora a fost de 10.288.614, în medie 48.303 vizualizări pe zi, potrivit Promo-LEX.

Pe de altă parte, directorul Amnesty International Moldova, Veceaslav Tofan, este de părere că intensitatea și volumul discursul de ură s-a amplificat pe timpul pandemiei.

„Discursul de ură este o problemă în R. Moldova și trebuie să recunoaștem că este peste tot. Până acum, observăm că acest fenomen este mai accentuat cu atât mai mult în perioada electorală.

La toate acestea s-a mai adăugat și perioada pandemiei de COVID-19. În această perioadă vedem discurs de ură față de persoanele pozitive cu coronavirus, stigmatizare. Mai grav este că la toate acestea participă și actorii statului, politicienii, reprezentanți ai guvernului șamd”, spune el.

Comparații neinspirate

De discursul de ură și atitudini ostile nu a fost ferită nici echipa medicală din România care a ajuns pe 30 aprilie la Chișinău, Bălți și Cahul și și-a încheiat cu succes misiunea pe 14 mai.

Cei 52 de medici și asistenți medicali au fost însoțiți de ministrul de Externe și cel al Apărării din România, precum și de două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.

Echipa de medici din România a fost formată majoritar din volutari, unii dintre ei venind direct din misiunea anterioară a României în Italia, acolo unde i-au ajutat pe medicii italieni în plină criză medicală.

România este singura țară care a trimis medici la Chișinău în timpul pandemiei cauzate de coronavirus, iar lista de voluntari s-a completat foarte repede.

„În două zile a fost lista întreagă și erau încă doritori să vină în Republica Moldova. Oamenii au avut dorință să vină aici”, a declarat la Chișinău secretarul de stat, Raed Arafat.

De asemenea, pe 31 aprilie, Guvernul României a aprobat un ajutor material de 3,5 milioane de euro destinat combaterii crizei medicale de la Chișinău.

Dar o serie de mesaje negative au fost distribuite la adresa acestora chiar de la nivelul Guvernului Repubicii Moldova, atunci când pe 4 mai, premierul de la Chișinău, Ion Chicu a declarat că medicii români au venit în R. Moldova pentru a face schimb de experiență, într-o încercare de a diminua rolul misiunii umanitare.

„De ce eu tot spun despre schimb de experiență… Da, în primul rând, medicii români ajută medicilor noștri, dar – pe de altă parte – eu vreau încă o dată să menționez profesionalismul excepțional al medicilor noștri, care au ajutat și ajută la tratarea persoanelor infectate”, a afirmat Chicu.

Ulterior, Chicu a vorbit și de o competiție pe cifre negative între România și Republica Moldova.

„Eu am remarcat și săptămâna trecută și fiecare poate verifica: rata deceselor în RM din cauza coronavirusului este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%. De aceea, trebuie să ne mândrim cu profesionalismul medicilor moldoveni și să nu ne rușinăm să-l spunem. Toți care vin la noi să ne ajute au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”, a spus el.

Mai mult, consilierul de comunicare al lui Ion Chicu, Vitalie Dragancea, a întărit teza premierului și a precizat că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”.

Cu toate acestea, Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate a infecțiilor din lume în rândul medicilor în timpul pandemiei de Coronavirus. Din circa 5.500 de persoane infectate până la 15 mai, circa 25% dintre aceștia provin din rândul personalului medical.

Pandemia în logică electorală

Experții politici de la Chișinău spun că este vorba despre o atitudine ostilă la adresa României care vine pe fondul pregătirii pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău, programate pentru toamna acestui an. Președintele Igor Dodon și-a anunțat deja intenția pentru a candida pentru un al doilea mandat.

„Noi, în anumite perioade, mai ales în vremea comuniștilor, am avut discurs de ură mai dur. Acum asistăm la un „moldovenims” de tip sovietic, cumva mai voalat decât cel din vremea lui Voronin. Aici se observă o încercare de neglijare a rolului României în tot ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

El mai spune că Igor Dodon s-a aliat la campania de dezinformare pe care a adoptat-o Rusia în perioada pandemiei COVID-19, cu tot ce înseamnă demonizarea UE și a României la nivel local.

„Este evident că Igor Dodon o face aici din două considerente: unul geopolitic, acolo unde încearcă să fie pe placul Federației Ruse cu toate narațiunile ideologiei rusești”, a adăugat el.

„Al doilea moment este aspectul electoral și comportamentul politic intern de a neglija rolul României pe timp de pandemie și de a exagera rolul Rusiei, secondat de ajutorul Chinei,” opinează expertul.

El mai spus că Igor Dodon încearcă să neglijeze acest ajutor și să-l diminueze, fiind conștient că „dacă le pui pe cântar, prevalează sprijnul din România”.

Voci critici la adresa României au mai avut și deputatul socialist, Bogdan Tîrdea și consilierul municipal al PSRM, Nicolae Pascaru (între timp devenit deputat). Tîrdea a spus că ajutorul României a venit prea târziu, la finalul carantinei „cu fanfare și ședințe foto”, în timp ce Pascaru a declarat că „România nu are potențialul SUA, Chinei, Rusiei și nici măcar al Ungariei”.

În replică, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că ajutoarele umanitare nu sunt un „concurs de frumusețe”.

„Au început deja unii de prin Republica Moldova și de pe la București să se agite și să încerce să discrediteze asistența umanitară oferită generos de România, dezinteresat și necondiționat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, acum în vremuri de năpastă pandemică. Cum că a venit prea târziu, cum că n-ar fi nevoie (serios?), cum că alții din vecinătate au fost mai rapizi și România doar copiază, cum că ar fi doar poze și fanfare etc., etc.

Dragelor și dragilor, în primul rând, în aceste vremuri grele pentru toți nu suntem într-un concurs de frumusețe. Orice gest contează și orice efort trebuie apreciat. Doar împreună putem ieși din criză, astfel încât să sperăm la o viață normală”, a menționat Daniel Ioniță.

 

Geopolitică pe timp de criză

O serie de state precum Ungaria, Austria sau Germania au venit și ele cu o serie de ajutoare umanitare către R. Moldova, dar cantitățile au fost mai mici.

Ajutorul Ungariei a venit în urma unei vizite fulger a șefului diplomației ungare, Peter Szijarto, care a adus la Chișinău, pe 28 aprilie, cu câteva zile înaintea României, un transport de echipament medical.

„Când noi am intrat deja cu adevărat în criză, ne-am pomenint cu domnul Szjiarto. A sosit la Chișinău într-o vizită fulger. Timpul petrecut în Chișinău a fost scurt și tot ce a reușit să comunice a fost că Ungaria vrea să ajute Republica Moldova. A adus cu el un transport medical cu măști și combinezoane. Nu au dorit să menționeze valoarea ajutorului”, ne-a declarat consilierul pe comunicare al Guvernului de la Chișinău, Vitalie Dragancea.

Dragancea a adăugat că gestul subliniază o dorință de a amplifica cooperarea dintre R. Moldova și Ungaria. „Mi s-a părut o abordare corectă și prietenoasă și sper că cooperarea va cunoaște o și mai mare dezvoltare”, a apreciat consilierul.

Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS); Vadim Pistrinciuc crede că gestul Ungariei a venit mai degrabă pe fundalul unor noi fricțiuni dintre România și Ungaria pe tema statutului așa-numitului „Ținut Secuiesc”.

„Acele activități și anume că primul avion cu ajutoare umanitare a venit din Ungaria, au fost făcute într-un mod mai speculativ. Eu consider că a fost făcut pentru a enerva România. Inițiativa de a trimite ajutoare pe linia NATO în R. Moldova a fost o inițiativă a României, prezentată de președintele Iohannis”, a spus Vadim Pistrinciuc.

„Ungaria, cu câteva mii de măști și altele, a hotărât să irite puțin România. Asta a fost miza. Nici nu cred că Ungaria mizează să aibă vreo importanță politică în R. Moldova. Din simplul motiv că este imposibil”, a completat el.

În cele circa două luni de stare de urgență, experții au remarcat și o componentă de întrecere geopolitică de imagine, în care România a fost angrenată inevitabil.

În ceea ce-l privește pe președintele Igor Dodon, experții spun că a încercat un joc imagologic cadrat de Kremlin.

„Aici deranjează, asta este problema. Discursul lui Dodon a fost îndreptat împotriva ajutorului României și de a-l exagera pe cel din Rusia. O face din rațiuni geopolitice și de politică locală. S-a creat impresia că modul în care s-a combătut pandemia de coronavirus a fost subordonat intereselor electorale ale lui Igor Dodon.

Echipamentul venit din China a fost pe banii contribuabililor moldoveni, dar s-a creat impresia că s-a așteptat două săptămâni, dar s-a așteptat ca acel transport din China să fie adus cu un avion rusesc. A fost o sincronizare cu agenda Federației Ruse și anume când a putut Moscova să pună la dispoziție acel avion”, crede analistul Ion Tăbârță.

Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul ca cele 20 de camioane cu bunuri în valoare de 3,5 milioane de euro trimise de la București să nu ajungă pe data de 6 mai, zi care coincidea cu aniversarea a 30 de ani de la primul „Pod de flori” dintre România și Republica Moldova, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut reuni simbolic în acea zi.

„În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în R. Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie”, a spus şeful statului român, Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni pe 27 aprilie.

Cu toate acestea, convoiul din România a ajuns la Chișinău abia pe 7 mai și a fost direcționat, la fel de simbolic, sub un pod aflat la ieșirea dinspre partea de sud a Chișinăului. Autoritățile de Chișinău au motivat alegerea locației drept una viabilă din punct de vedere logistic.

Cu toate acestea, decizia a creat iritare și a amplificat nemulțumirea în rândul cetățenilor moldoveni care așteptau acest gest umanitar din partea României

„Decizia în privința podului a fost suprinzătoare și pentru mine, deoarece o acțiune de a face ceva în Piața Marii Adunări Naționale – PMAN (centrul Chișinăului -n.r.) nu a fost. Cum s-a ales zona cu podul, eu nu știu,” ne-a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Vitalie Dragancea.

Sinopsis
Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu este corespondent al Balkan Insight la Chișinău.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.