Între „radiotocikă” și gura popii. Cum se trăiește pandemia în R. Moldova

”Covid-ul” a cam tulburat liniștea tradițională a satelor din Republica Moldova. Dacă oamenii încearcă să își vadă de viața lor obișnuită, în ce privește modul în care se informează despre pandemia de coronavirus cel mai adesea cred în ceea ce li se spune de la vârful statului, de către demnitari, cât și de către înalții ierarhi ai Mitrolopoliei Chișinăului și Întregii Moldove. Între timp, R. Moldova cunoaște o creștere foarte rapidă a cazurilor de Covid-19, pe fondul lipsei echipamentului necesar și a paturilor în instituțiile medicale.
Președintele I. Dodon și IPS Vladimir, la inaugurarea unei troițe (6 iunie, Sadova)

Voloave este un cătun cu mai puțin de 1.000 de locuitori din raionul Soroca, nord-estul Moldovei. Aici au fost înregistrate, până la 30 mai, zece cazuri de Coronavirus. Numărul celor contaminați la Voloave depășește localitățile mai mari ca număr de populație din același raion.

Covid-ul a tulburat liniștea sătucului, situat la 11 kilometri de Soroca, în urma focarelor izbucnite la Asistența Medicală Urgentă și Spitalul Raional Soroca, care au băgat în carantină, pentru aproape o lună de zile, întregul municipiu.

„Mai întăi, o fost o doamnă la reanimare, au urmat alte două infirmiere, cari lucrau tot la Soroca. De la aestea două s-au îmbolnăjit sei cari au avut contact cu dânsâle… Da așă, nu am avut noi problemi în sat”, rezumă discuția angajata Oficiului Poștal, Viorica Rusu, temându-se parcă de faptul că ar fi spus prea mult.

„Nu am avut noi problemi în sat”

Oamenii din Voloave se informează despre pandemie, continuă femeia, „cari șî cum”, cu alte cuvinte, în funcție de vârstă. „Șei mai tineri șetesc internetul. Mai întră și mai șetesc. Dar șei bătrâni sî uitî la telivizor și… cu asta șî trăiesc”, zice lucrătorul poștal, ținând să îmi spună că vârstnicii își alină astfel singurătatea.

În condițiile în care autoritățile moldovenești au informat cetățenii despre numărul de victime prin conferințe, fără participarea jurnaliștilor, și au triplat termenul de acces la informații de la 15 la 45 de zile lucrătoare, de fapt 63 de zile calendaristice, cei mai mulți cetățeni din Moldova au fost lăsați singuri în fața televizorului și „radiotocikăi” [radioului – n.r.].

Mai mult, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova i-a pus pentru o săptămână în fața televizorului și pe cei care mai citesc ziare. În plină pandemie, la 27 martie, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a anunțat redacțiile ziarelor despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor.

Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuirea ziarelor, în urma unui demers al Asociației Presei Independente (API), o organizație neguvernamentală ce reprezintă presa locală din Moldova.

Ilustrație de Valeriu Curtu (fragment)

Pe de altă parte, Viorica Rusu crede că poștașii au fost expuși pericolului să circule, pe timp de pandemie, prin casele bătrânilor, de vreme ce angajații altor întreprinderi au fost izolați.

Astfel, subliniază femeia, lucrătorii poștali au fost singurii care le-au deschis ușile pensionarilor în perioada de apogeu a molimei și, prin urmare, singurii care știau despre problemele și teama vârstnicilor.

Televizorul și radiotocika au devenit pentru cei mai în vârstă, după Viorica Rusu, sursa a „fel de fel de versiuni” despre COVID-19 la Voloave.

„Bătrânii vorbesc că americanii au dat [virusul] la China ca să ne ucidă și pe noi. Cei mai mulți însă spun că o dat [virusul] să distrugî lumea bătrână, ca să moarî, să rămânî mai puțină lume.”

Falsul cu pricina reprezintă un narativ promovat intens de către presa pro-Kremlin, potrivit Liliei Zaharia, coordonatoare editorială la Asociația Presei Independente și la portalul Stopfals.md din Chișinău, o instituție media specializată în combaterea falsurilor și dezinformărilor mediatice.

„Statisticile arată că cei tineri sunt la fel de vulnerabili în fața virusului atât la contractare, cât și la rezistența în fața acestei maladii. Această teamă a bătrânilor este o consecință a informării din instrumentele propagandistice rusești.”, spune Zaharia.

„Nu cred și… gata!”

În comuna Sculeni (raionul Ungheni), ce are 4.750 de locuitori și e situată pe malul Prutului, la 24 de kilometri de Iași, au fost înregistrate 16 cazuri de infecție cu Covid 19 și un deces.

Cea mai mare parte dintre persoanele infectate sunt angajate ale instituțiilor medicale din municipiul Ungheni. Trebuie spus că la Sculeni au fost înregistrate cele mai multe infecții în raionul de pe malul Prutului.

Chiar și așa, o bună parte dintre localnici nu cred în existența virusului. Nu crede nici angajata oficiului poștal din comună. „Nu cred și… gata!”, îmi strigă ea ostentativ la celălalt capăt al firului, indicându-mi să vorbesc cu cei de la primărie.

Secretara Consiliului local Sculeni, Natalia Colesnic, îmi spune că o parte din vârstnici consideră pandemia „o pedeapsă de la Dumnezeu”, căci „suntem necredincioși”.

„Alții spun că natura se răzbună contra omului pentru că nu suntem conștienți, că nu păstrăm ce avem în jurul nostru”, îmi descrie angajata primăriei bănuielile consătenilor săi.

„Șei bătrâni spun că așa o fost scris în cărți”

În localitatea Zubrești, raionul Strășeni, circa 3.000 de locuitori, 60 de kilometri de Chișinău, au fost înregistrate 19 cazuri. Și aici majoritatea persoanelor care au contractat morbul teribil sunt angajate ale instituțiilor medicale, de data asta din municipiul Chișinău.

„Satul la noi este informat, avem televiziune și internet, chiar și cel care nu știe carte este informat”, îmi spune convinsă o angajată a oficiului poștal din localitate.

„Șei intelectuali cred în șeea și esti, iar șei bătrâni spun că așa o fost scris în cărți. Alții spun că o fost împrăștiet [virusul]”, sugerează ea apariția acestuia.

La Zubrești nu se vorbește despre „versiunea” antenelor 5G, precizează femeia, ci mai mult despre cipuri. „Aeștia tineri cred că [virusul] o fost creat ca să fie puse cipuri. Și asta are legătură cu ceea ce scriu cărțîle”, găsește femeia calea de mijloc.

„În cărțîle vechi scrii cî va veni și ne va puni peceti, dar amu se vorbești de cipuri, cari sî spuni cî va fi dat cu vaccinul”, își dă ea cu părerea.

Președintele I. Dodon și Marchel, episcop de Bălți și Fălești / Foto: tvrmoldova
 „Odată ce versiunea îi scoasî, sî înmulțăști!”

„Versiunile estea sunt adusî di nepoți, di copchii, continuă femeia, odată ce versiunea îi scoasî, sî înmulțăști!”

„Introducerea microcipurilor în corpurile oamenilor cu ajutorul cărora să-i poată controla, prin intermediul tehnologiei 5G”este un narativ colportat sistematic de către Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse.

Un militant activ al campaniei împotriva „satanicei microcipări” este Marchel, episcopul de Bălți și Fălești, odinioară un oponent învederat al adoptării pachetului de legi necesare pentru asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și un apropiat colaborator al președintelui Igor Dodon în sânul bisericii, nelipsit din campaniile sale electorale.

„Vaccina (Sic!) nu este un tratament, ci pericolul cel mare. Fugiți de ea, n-o primiți, căci […] este punctul final al globaliștilor sataniști, pentru care ei au născocit coronavirusul, atribuindu-i caracteristici mult mai straștnice decât sunt ele într-adevăr”, menționează cu aplomb ierarhul într-un discurs publicat pe Youtube la 16 mai, îndemnând preoții să nu fie indiferenți în fața „satanicilor globaliști”.

Drept rezultat, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova, o altă denumire Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, a adoptat, la 19 mai, o adresare către autoritățile moldovenești în care se pronunță vehement împotriva unei „eventuale vaccinări obligatorii”, deoarece reprezintă „un pericol de microcipare sau introducere în organismul uman a altor dispozitive străine lui”. 

Adresarea ierarhilor subordonați canonic Moscovei este inspirată din discursul parlamentarei italiene Sara Cunial din 14 mai potrivit căreia „tehnologia 5G în combinație cu anumite vaccinuri administrate în China și Italia au și stat la baza apariției acestui virus, care a întors pe dos întreaga planetă”.

La 27 mai, site-ul aceleiași mitropolii a publicat mesajul starețului Mănăstirii Poceaev din Kiev, Ucraina, care consideră „adresarea Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova de o cea mai înaltă actualitate și [care] răspunde tuturor provocărilor serioase ale contemporaneității, cu care se ciocnește Sfânta Biserică Pravoslavnică”.

„Sunt vinovaț șei cari o dat virusu-n aer”

În satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă, localitate cu aproape 7.000 de locuitori, din sudul Republicii Moldova, au fost înregistrate 46 de cazuri de infectare cu COVID-19. Molima a apărut în localitate după ce o localnică a mers, împreună cu un grup, în pelerinaj la Mănăstirea Poceaev din Kiev.

La întoarcerea din pelerinajul organizat de către firma de transport a unui deputat PSRM, credincioasa a contaminat trei membri din familia sa. La zece zile, numărul celor infectați a început să crească printre localnicii angajați ai instituțiilor medicale din Ștefan-Vodă. Drept consecință, autoritățile locale au decis să instituie la 21 martie regim de carantină, care a durat până la 15 mai.

Talmaza, r. Ștefan Vodă, în regim de carantină / Foto: mai.gov.md

Ca și în celelalte localități, o bună parte dintre locuitori sunt refractari față de campania de prevenire a răspândirii Covid-19.

„Formaț un număr di tilifon la orice locuitor și o să vă spunî [dacă] credi sau nu. Câte zile o să aibă atâtea o să le trăiascî. Iatî și spun șei cari nu cred. Ei cred în Dumnezeu”, îmi zice angajata Oficiului Poștal din Talmaza.

„Sunt vinovaț șei cari o dat virusu-n aer. Iaca și spuni lumea”, adaugă inflexibil femeia.

Mânați de această convingere, regimul de carantină nu i-a potolit pe săteni, potrivit secretarului consiliului comunal Talmaza, „lumea avea nevoie să iasă, să circule pentru lucruri mărunte”.

„Când eram în carantină, eram șocată de faptul că lumea avea nevoie de permisiuni ca să meargă la magazine deși la noi în sat sunt peste 20 de unități comerciale. Veneau oricum la primărie să ia permise ca să umble ei după… rasad.”

„Asta îi o politică, îi o minșiună”

Localitatea Carahasani, din același raion, cu peste 2.000 de locuitori, a fost băgată în carantină pentru aproape o lună după înregistrarea a nouă cazuri. Infecția a izbucnit la sfârșitul lui martie.

„Probabil, cineva infectat a trecut pragul Centrului Medicilor de Familie. Acolo s-au îmbolnăvit medicul și alte cinci persoane. La rândul lor, au fost infectați și membri ai familiilor acestora, inclusiv un adolescent”, ne-a spus primarul Oleg Ciobanu, precizându-ne că, în total, 80 de persoane au ajuns în carantină la domiciliu.

Cu toate acestea, majoritatea populației nu crede în existența acestui virus.

„Îi o mică rășeală, un virus, nu tocmai atât de mortal. Iaca chiar șî toate publicațiile anunță cî mor persoane de 90 de ani de Coronavirus. Asta îi o politică, îi o minciună”, își dă cu părerea o angajată a oficiului poștal din localitate.

În opinia jurnalistei de la stopfals.md, Lilia Zaharia, această atitudine este alimentată de dezinformări colportate de diferite site-uri dubioase și chiar de unii demnitari.

„Unii oameni însă nu se obosesc măcar să se documenteze dacă vorbele preoților sunt reale sau invenții. Lipsa de documentare îi face pe oameni să fie convinși că nu există acest virus.”

„Unii politicieni, la rândul lor, merg fără măști în spațiile publice, se întâlnesc cu persoane din grupul de risc… Și cum să nu creadă oamenii că infecția nu există sau nu e atât de periculoasă dacă președintele [Igor Dodon] și premierul [Ion Chicu] și alți șefi nu se tem de virus?”, concluzionează Lilia Zaharia.

 

Sinopsis
Ilie Gulca

Ilie Gulca este reporter la Centrul pentru Investigații Jurnalistice din Chișinău.

SHOWHIDE Comments (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published.